Rezultatele cautarii pentru "Volum"
volúm
s. n., pl. volúme; abr. vol. /V Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii românevolúm , volume şi (înv.) volumuri
n. 1. spaţiu ocupat de un corp; mărime care măsoară acest spaţiu, calculată pe baza celor trei dimensiuni ale corpului: volumul cubului se obţine ridicînd la cub măsura lungimii unei laturi; 2. debit de apă al unui izvor, al unui rîu etc.: volumul de apă al Dunării; 3. (fig.) cantitate globală: volumul schimburilor comerciale; 4. intensitate a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument muzical: vocea solistei nu avea volum; 5. nivelul de intensitate acustică al semnalelor audio în transmisiile de electrocomunicaţii; 6. (ant.) manuscris al cărui capăt era prins pe o baghetă, în jurul căreia se înfăşura; 7. carte (avînd mai mult de zece coli de tipar): d. Mitilineu ... publica un volum de tractate de alianţă şi de comerţ. EM.; 8. fiecare dintre cărţile care alcătuiesc o lucrare unitară, de dimensiuni mari; tom: d. P. Teulescu a publicat volumul întîi al scrierii sale „Revoluţia şi revoluţionarii“. EM.; se vede că autorul a avut intenţia să umple o mulţime de volumuri. I.NEGR. [Din fr. volume, lat. volumen, it. volume]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
