Rezultatele cautarii pentru "Urzi"
urzí , urzesc
vb. (tr.) 1. a pregăti urzeala pentru ţesut (trecînd firul de pe mosor pe alergătoare sau pe urzitoare, de unde se montează pe război): îi dete o chită de cînepă şi-i spune ca pînă în seară s-o toarcă, ... s-o urzească, s-o ţease. POP.; 2. (fig.) a face ceva nou, ce nu exista înainte; a da viaţă, fiinţă; a crea, a plăsmui: acest copaciu era-nalt şi gros şi bătrîn de cînd urzise Dumnezeu pămîntul. ISP.; (refl. pas.) a romanilor mărire azi în lume se urzeşte. AL.; 3. (înv. şi reg.) a pune bazele, a funda; a clădi, a construi: pre acea vreme au urzit Petru-Vodă mănăstirea Probota, numai pînă la jumătate. UR.; (refl. pas.) se urzeşte casa. POP.; 4. (fig.) a gîndi, a concepe: puterea ţării vine din treburile toate, urzite strîns şi bine. ARG.; 5. (fig.) a născoci, a inventa: povestea o întîmplare pe care atunci, în clipa aceea, o urzea în minte. VLAH.; 6. (fig.) a pune la cale o acţiune (reprobabilă); a unelti, a complota: urzeau comploturi şi aţîţau revolte. NEGR. [Lat. ordire (=ordiri)]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Sinonime
1. (fig.) a plăsmui, a plămădi, a unelti
2. (fig.) a ţese, a unelti
3. a întemeia, a făuri, a funda
Propune definiţie
Raportează o problemă
