Rezultatele cautarii pentru "Stopa"
stópă
s. f., g.-d. art. stópei; pl. stópe Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii românestopá1 , stopez
vb. 1. (intr.) a se opri: automobilul stopă la vreme; 2. (tr.) a face să se oprească: am mai avut eu dereglări de-astea [diabetice] şi le-am stopat. PR.; şoferul stopă maşina; 3. (sport; tr.) a împiedica un jucător aflat într-o acţiune ofensivă să continue atacul. [Din fr. stopper]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)stopá2 , stopez
vb. (tr.) a repara (rupturi, rărituri etc. într-)o ţesătură rărită, ruptă, imitînd modelul ţesăturii: am stopat gaura din fustă; am stopat pantalonii rupţi. [Din fr. stopper]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)stópă , stope
f. mecanism de blocare a lanţului ancorei sau de frînare (şi blocare) a unei parîme manevrate la bordul unei nave. [Din engl. stopper]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
