Rezultatele cautarii pentru "Scrisoare"
scrisoáre
s. f., g.-d. art. scrisórii; pl. scrisóri Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneO SCRISOARE PIERDUTĂ
* <1953>, r. Sică Alexandrescu, Victor Iliu, i. Al. Giugaru, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Radu Beligan, Ion Finteşteanu, Gr. V. Birlic, Ion Talianu, Ion Henter, Elvira Godeanu, Niki Atanasiu.Am văzut spectacolul “Naţionalului” din 1950 la timpul său descoperind o comedie tragică în care, printre hohote se râs, abia dacă-ţi puteai reţine nodurile plânsului. Sică Alexandrescu recitea textul povestindu-ne ceea ce se întâmpla sub ochii noştri, alienarea rapidă a încă unei clase politice abia instalate şi vicierea unor lozinci rămase fără conţinut, adevărată tragedie naţională. Spectacolul acela, cu adevărat dizident, a fost de mare longevitate şi şi-a trăit agitat viaţa. Din mers s-au operat imprevizibile modificări de distribuţie, care invitau la noi vizionări, iar reprezentaţia, în loc să se deprecieze şi să se prăfuiască, aşa cum se întâmplă adesea pe scenele noastre, dobândea, miraculos, noi forţe vitale.→ Filmul care i-a înregistrat una dintre ipostaze a avut premiera de gală în preajma anului 1954. Se întâmplase să fie la modă, pe atunci, o experienţă cinematografică sovietică nu tocmai fericită, “punerea în conservă”, în rolele peliculei, a celor mai reuşite spectacole de teatru. Era, de fapt, o tentativă de a reduce la minim creativitatea sectorului cinematografiei după ce abia fuseseră suprimate inchizitorial câteva dintre piesele ei de rezistenţă. Dar, pentru noi, contaminarea a fost norocoasă, fiindcă numai astfel ne-a rămas un document teatral de mare preţ. Copia de pe peliculă apărea în 1953, după un turnaj înghesuit, în vară, pe micul platou Tomis din Bucureşti. Sub comanda autorului montării secondat de cineastul Victor Iliu, două camere de luat vederi şi câteva baterii de proiectoare fuseseră puse în bătaie în canicula lunilor iulie şi august. E drept că, în raport cu distribuţia de la premieră, se operau câteva modificări importante: Niki Atanasiu era înlocuit, în Caţavencu de Ion Talianu şi-l prelua, la rândul său, pe Tipătescu în locul lui Al. Critico. Birlic, care fusese la premieră un savuros Dandanache, trecea în Brânzovenescu, jucat înainte de G. Brancomir iar Beligan, care-l înfăţişase pe Brânzovenescu prelua rolul lui Dandanache. Nu ştim cine şi de ce a decis rocadele, probabil că ele au fost dictate de Sică Alexandrescu. Dar orice schimbări s-ar face, distribuţia acestui spectacol e reprezentativă, exprimând o răspundere comună în faţa posterităţii marelui autor comic. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Scrisoare neexpediată
** <URSS 1960>, r. Mihail Kalatozov, i. Tatiana Samoilova, Innokenti Smoktunovski.La început erau patru. Patru viteji geologi gata să înfrunte stihiile în căutarea zăcămintelor diamantifere. Dar într-o zi, taigaua ia foc şi ei trebuie s-o străbată fără hrană şi legătură radio. Surprinşi de iarnă, vor pieri unul după celălalt. Abia târziu va fi găsit un ultim supravieţuitor îngheţat, cu harta descoperirii geologice pe piept, mesaj dus la destinaţie.→ Operă distrusă de nemăsurata ambiţie a excelentului operator Serghei Urussevski, care pune stăpânire necontrolată pe film şi împiedică atât regia, cât şi distribuţia de mari actori să scoată în valoare potenţialul dramatic al filmului. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Scrisoare de la o necunoscută
*** <USA 1948>, r. Max Ophüls, i. Joan Fontaine, Louis Jourdan.Un pianist adulat de femei, egoist şi monden, primeşte într-o seară scrisoarea unei necunoscute care-i mărturiseşte că e unica iubire a vieţii sale, că s-au întâlnit cândva, că au avut împreună un copil, şi că e muribundă.→ Sentimentalismul dulceag şi rigiditatea discursului cinematografic nu anulează amprenta personală în evocarea Vienei imperiale. V. rem. Lettre d'une inconnue. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Scrisoare de la o necunoscută
**** <Fr-It-Ger 2002>, r. Jacques Deray, i. Irene Jacob, Christopher Thompson, Joachim Bissmeier.Un literat vienez, răsfăţat de succes, are o scurtă legătură cu o tânără pe care, din propria ei dorinţă, n-o mai întâlneşte apoi. El n-are de unde să ştie că fata i-a fost vecină când era copiliţă şi că dragostea pentru el, înfiripată atunci, a luat dimensiunea unui voluptuos sacrificiu perpetuu. Iar când o mai întâlneşte o ultimă noapte, nu numai că nu ştie că are un copil cu ea, dar nici măcar n-o mai recunoaşte...→ În versiunea revăzută de dramaturgul Jean-Claude Carrière, artistul celebru nu mai e muzician ca la Ophuls ci romancier, ca Stephan Zweig, autorul nuvelei ecranizate mai întâi în 1948 (v. Letter from an Unknown Woman). Povestea amantei fără nume e rostită pe îndelete de Jacob cu o sinceritate cuceritoare, deşi avansează pe muchia îngustă a melodramei. Dar filmul are vrajă şi, omagiind dăruirea femeii în dragoste, emană cuceritoarea melancolie a scurgerii inexorabile a timpului peste care mocneşte, fără răgaz, iubirea. Este şi meritul protagonistei, sensibile şi spontane, spre deosebire de partener, unilateral decorativ, incapabil să exprime măcar zguduirea finală la lectura scrisorii epitaf. V. mai sus Letter from an unknown woman. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Scrisoare de la Kremlin
*** <USA 1970>, r. John Huston, i. Richard Boone, Bibi Andersson.O echipă de spioni americani trebuie să recupereze “Scrisoarea de la Kremlin”, un pact îndreptat de guvernele SUA şi URSS împotriva Chinei Populare din ce în ce mai agresive. Conjunctura politică a fost depăşită şi americanii au temeri că “scrisoarea” ar putea fi folosită pentru intoxicarea mediilor chineze. Echipei CIA i se opune cu înverşunare o alta KGB!→ Savuroasă demistificare a poveştilor de spionaj pe fondul abracadabrantei înfruntări dintre ambele tabere, ai căror agenţi formează o frumoasă colecţie de anormali şi perverşi. Adaptarea unui roman de Noel Behn. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)O SCRISOARE PIERDUTĂ
* <1953>, r. Sică Alexandrescu, Victor Iliu, i. Al. Giugaru, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Radu Beligan, Ion Finteşteanu, Gr. V. Birlic, Ion Talianu, Ion Henter, Elvira Godeanu, Niki Atanasiu.·”Film-spectacol” în genul cultivat de producţia rusă a vremii. Înregistrare a montării ”Naţionalului” din anii '50, cu meritul de a conserva, pasiv, un spectacol în viziune devenită clasică şi cu ”distribuţie de aur”. Sursa: Dicţionar de filme româneștiscrisoáre , scrisori
f. 1. (înv. şi reg.) (sistem de) semne grafice convenţionale pentru redarea sunetelor, cuvintelor etc. unei limbi; scriere, scris2, scriptură: am fost la Liov … ş-am învăţat scrisoare latinească. SAD.; 2. (înv. şi pop.) mod particular de a caligrafia; fel de a scrie; scriere, scris2, scriitură: m-am cercat să cetesc ..., dar scrisoarea era atît de încîlcită, încît le-am lăsat. NEGR.; 3. (înv. şi reg.) dovadă scrisă; act, document care atestă anumite împuterniciri, relaţii etc.: au dat poroncă la toată boierimea să-ş aducă scrisori ce or ave pre moşiile lor, să le scrie la condică. NEC.; scrisoare de credit, document (la purtător) prin care un bancher sau o bancă cere altui bancher sau altei bănci să achite titularului suma menţionată; scrisoare de trăsură, fraht; scrisoare de acreditare, v. acreditare; 4. (înv.) operă, scriere literară, ştiinţifică etc.: atîţia … nechemaţi ale căror scrisori le gustă numai şoarecii. GANE; 5. comunicare scrisă, trimisă cuiva prin poştă sau printr-un intermediar; epistolă, răvaş: poştaşul aduse o scrisoare. GHEŢIE; (fig.) vîntu-o foaie veştejită mi-au adus muşcînd fereastra – este moartea ce-mi trimite fără plic scrisoarea-aceasta. EM.; scrisoare deschisă, articol sub formă de epistolă (cu caracter polemic): e plină presa de scrisori deschise; 6. (la pl.) specie a prozei literare sub formă de corespondenţă: Ghica, „Scrisori către V. Alecsandri“; 7. specie literară în versuri, varietate a poeziei didactice, tratînd subiecte filozofice, morale etc.; epistolă: Scrisoarea III de M. Eminescu. [Scris2 + -oare]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
