Rezultatele cautarii pentru "Repros"
repróş
s. n. (sil. -proş), pl. repróşuri Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneFără teamă şi reproş
** <Fr. 1988>, r. Gérard Jugnot, i. Rémi Martin, Ann-Gisel Glass, Victoria Abril, G. Jugnot.În timpul războaielor duse de Carol al VIII-lea, regele Franţei, scutierul Bayard, se acoperă de glorie şi cucereşte prin vitejia sa inima prinţesei Blanche. Dar în calea îndrăgostiţilor vor trebui învinse multe obstacole.→ Bravul Bayard, “cel fără frică şi prihană”, a devenit o legendă a Evului Mediu francez. Jugnot încearcă s-o folosească într-o parodie în care convoacă echipa de la cabaretul Splendid de unde şi-au început ascensiunea Timsit, Balasko, Anemone, Blanc etc. Indecis realizatorul nu vrea, totuşi, să sacrifice aura romantică a popularului erou francez. Ca urmare omagiul epic face incredibilă furia iconoclastă iar burlescul de variete nu rimează de fel cu apologia. Unele momente de pastişe îşi păstrează totuşi hazul. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)repróş , reproşuri
n. critică adresată cuiva; învinuire, imputare; mustrare, dojană: am să-ţi fac reproşuri ..., ai început a mă neglija. AL.; reproşul nostru nu scade ... meritele ce şi le-a cîştigat. BL. [Din fr. reproche]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
