Rezultatele cautarii pentru "Ramura"
rámură
s. f., g.-d. art. rámurii; pl. rámuri Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii românerámură , ramuri
f. 1. fiecare dintre ramificaţiile unei tulpini de plantă, în special ale unui trunchi de arbore; creangă: luminos învălmăşite curg pe ramuri albe flori. VIERU; 2. ramificaţie a unei artere, a unui nerv etc.; 3. fiecare dintre ramificaţiile coarnelor cerbului; rază: ce falnic îşi purta coarnele cu zece ramuri. DELAVR.; 4. derivaţie a unui curs de apă, a unei căi rutiere; braţ; parte a unui masiv muntos etc.; ramificaţie: Carpaţii au mai multe ramuri; 5. (fig.) diviziune a unei ştiinţe, a unui domeniu de activitate: diferitele ramuri ale matematicilor; 6. (fig.) ramificaţie a unei familii, a unui popor: familia Cantacuzino este originară din Franţa, din ramura Valois. BĂLC.; la Baia-Mare ... se căsători, întemeind ramura băimăreană a Henţeştilor. GHEŢIE. [De la ram (sg. refăcut după pl. ramuri)]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
