Rezultatele cautarii pentru "Prinde"
Mafia te prinde
*** <USA 1990>, r. Dennis Hopper, i. D. Hopper, Jodie Foster, Vincent Price.Anne, prosperă creatoare de mobilier, asistă întâmplător la o odioasă crimă a mafiei. Poliţia îi propune să intre sub programul de protecţie al martorilor, dar ea identifică, printre “protectorii” ei, pe un individ înfiltrat de asasini şi fuge, hăituită şi de poliţie şi de mafie.→ Acţiune trepidantă, bogată în şocuri şi întorsături de situaţie plauzibile, dar şi atentă construcţie a personajelor. Regizorul interpretează un killer întunecat care, sub influenţa “vânatului”, cedează seducţiei victimei, exercitată de într-adevăr fermecătoarea Foster. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Prinde-mă, dacă poţi!
** <USA 2003>, r. Steven Spielberg, i. Leonardo DiCaprio, Tom Hanks, Christopher Walken, Martin Sheen, Nathalie Baye.Film inspirat de memoriile lui Frank W. Abagnale care, la 16 ani, fără pregătirea superioară necesară, dar dotat cu un tupeu dezarmant, a izbutit să “lucreze” ca profesor suplinitor, co-pilot, avocat şi chiar medic, specializându-se în fraude bancare care au costat statul american multe milioane de dolari. În cele din urmă, după o urmărire pe tot globul, a făcut un scurt stagiu de închisoare, petru a şi-l continua ca agent al FBI specializat în depistarea falsificării cecurilor.→ Făcând parte din seria de filme din jurul anului 2000, specializată în omagierea antimodelelor (v. The People versus Larry Flynt, 25th Hour, Confessions Of A Dangerous Minds etc) filmul este un alt The Fugitive în care DiCaprio joacă rolul lui Harrison Ford şi Hanks pe cel al neîndurătorului său urmăritor Lee Jones. Diferite sunt doar registrul comic şi faptul că, la sentimentalul Spielberg, în cele din urmă copoiul simpatizează cu urmăritul, devenindu-i chiar protector! Sustras automatismelor S.F., autorul se descrie pe sine descriindu-şi eroul ca maestru al imposturii fiindcă, în adolescenţa sa, Spielberg folosise cam aceleaşi arme ale trişeriei pentru a pătrunde pe platourile profesioniştilor cinematografului, numai că ele nu erau de competenţa FBI. Impresionante creaţiile protagoniştilor: DiCaprio sare, fără machiaj, dintr-o vârstă într-alta, de la adolescenţă la maturitate iar Hanks e greu de recunoscut într-un agent ursuz, umanizat discret pe parcurs. Ceea ce dăunează grav filmului, care începe mai mult decât promiţător, e maniera în care Spielberg încearcă să câştige publicul de partea imposturii. Frank e cu totul inocent, e o creaţie a tatălui său, ar vrea să se oprească din cursă dar e prea târziu, şi continuă în inerţie pentru a încheia într-o dezgustătoare şi perimată scenă de melodramă, în faţa ferestrei din care, nevăzut, observă viaţa în sânul familiei mamei care l-a abandonat. În general, totul este răscusut cu o aţă atât de albă încât numai a “fapt real” nu mai seamănă. Dar iată, poate, un sfat util sugerat cinefililor: nu pierdeţi în nici un caz debutul filmului, genericul datorat animatorilor francezi Florence Deygas şi Olivier Kuntzel, cel mai bun moment al spectacolului. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)prínde , prind
vb. 1. (tr.) a apuca ceva sau pe cineva cu mîna sau cu un instrument: m-a prins de braţ. COŞB.; pescuitul e o foarte plăcută îndeletnicire chiar cînd nu prinzi nimic. SAD.; parcă (l-)a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune cînd cineva are o bucurie mare, neaşteptată; 2. (tr.) a apuca cu gura, cu ghearele; a înhăţa: pisica prinde şoareci; 3. (tr.) a fixa, imobilizînd: (fig.) fiul craiului, văzîndu-se prins în cleşte ..., îi jură credinţă. CR.; 4. (refl.) a se agăţa cu mîinile; a se apuca; a se atîrna: ea se prinde de grumazu-i. EM.; a se prinde cu cineva de păr (sau de piept), a se lua la bătaie, a se încăiera; 5. (tr.) a cuprinde cu braţele; a îmbrăţişa: cît ce-o văzu, o prinse în braţe şi o strînse cu putere. AG.; 6. (refl.) a se lua, a se ţine de mînă cu cineva pentru a dansa, a juca; a începe să danseze: boieri şi jupîniţe se prinseră în horă. OD.; a se prinde în horă (sau în joc), a se lăsa antrenat într-o acţiune; 7. (fig.; tr.) a percepe, a lua cunoştinţă de ceva (cu ochii, cu urechile, cu mintea); a desluşi, a distinge; a surprinde: el a prins cu urechea cereştile plîngeri. MAT.; ridicînd ochii spre oglinda retrovizoare, prinse în ea chipul Evei. GHEŢIE; n-am prins nuanţa, că eram cam grăbit. SOR.; a prinde de veste, a afla ceva, a observa, a remarca (la timp); a-şi da seama: duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste. EM.; nu voi să prind de veste că mi s-a stins văpaia tinereţii. VLAH.; 8. (tr.) a ajunge pe cineva din urmă (şi a-l imobiliza); a găsi, a captura un fugar, un răufăcător etc.; a aresta: paznicii ... n-au putut să prinză pe hoţi. ISP.; 9. (tr.) a ajunge la timp pentru a mai găsi pe cineva, pentru a lua un vehicul (aflat pe punctul de plecare): am prins tramvaiul; bine că te-am prins la birou; a prinde momentul (sau ocazia, prilejul), a găsi, a nimeri momentul, prilejul favorabil; 10. (tr.) a surprinde pe cineva asupra unui fapt (reprobabil) săvîrşit pe ascuns: o dată era să mă prindă mama. EL.; a prinde pe cineva cu minciuna, a descoperi că cineva a minţit; 11. (tr.) a încurca pe cineva cu vorba, a-l face să se încurce în răspunsuri (încercînd să ocolească adevărul); 12. (tr.) a da peste ...; a întîlni, a găsi: să nu te mai prinz prin grădină. FIL.; 13. (tr.) a se abate asupra cuiva; a apuca, a surprinde: ne prinde noaptea şi ne oprim într-un conac. GAL.; ploaia îi prinse pe drum. SAD.; 14. (tr.) a pune stăpînire pe cineva; a cuprinde, a copleşi; a absorbi: prinsă de lirism se uită iar la mine. PR.; a prinde mirarea pe cineva, a se mira; 15. (tr. şi refl.) a (se) fixa (prin legare, atîrnare etc.) de ceva: un coc mititel, prins în ace de os. GHEŢIE; cu perdele prinse-n cuie. POP.; se prinde ca viţa de par. Z.; a nu-l prinde locul (sau starea) pe cineva, a nu avea astîmpăr, a nu-şi găsi locul; 16. (tr.) a fixa prin coasere; a coase laolaltă; a îmbina părţile unui obiect de îmbrăcăminte: cîţiva nasturi slab cusuţi ... trebuiau prinşi la loc. SAD.; prinde cămaşa unde s-a rupt; 17. (fig.; tr.) a înregistra, a fixa şi a reda prin mijloace specifice aspecte din lumea înconjurătoare: un reporter ... prinde pulsul social. CĂL.; 18. (tr.) a înhăma, a înjuga: hai să prindem şese boi. POP.; 19. (refl.) a se lipi; a se îmbina, a se suda: toarnă apă moartă, ... să se prindă pielea. CR.; a nu se prinde somnul de cineva, a nu putea dormi; a nu se prinde lucrul de cineva, a nu avea chef să lucreze; a se prinde de cineva, a-i prii cuiva, a se asimila: nu se prind bucatele de el; a se prinde ca nuca în perete, a fi total nepotrivit; 20. (fig.; refl.) a se lega printr-un jurămînt: s-au prins fraţi de cruce; 21. (refl.) a se angaja la ceva; a promite; a-şi măsura puterile cu cineva: nu mă prind să fac lucrul aşa repede; 22. (refl.) a se asocia cu cineva: nu te prinde lor tovarăş. EM.; 23. (refl. recipr.) a face o prinsoare; a paria2: mă prind pe orice; 24. (intr.) a(-i) fi necesar, folositor; a(-i) fi de ajutor: ia-mă ... că ţi-oi prinde şi eu bine. EM.; a(-şi) prinde o nevoie, a-şi satisface o trebuinţă: cu banii ... îşi prindea fata altă nevoie. CR.; 25. (tr.) a-şi potoli: dă-mi ... nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar. CR.; 26. (tr.) a-i şedea cuiva bine; a i se potrivi: albul nu te prinde. 27. (tr.) a obţine, a dobîndi; a încasa: banii ce-i va prinde din vînzarea lui să-i dea împăratului. ISP.; 28. (tr.) a reuşi să dobîndească, să aibă; a dobîndi: omul ce prinde o idee de mult timp aşteaptă. FIL.; a prinde (la) viaţă, a căpăta putere; a se înviora: te-oi lua în braţă, să mai prind la viaţă. POP.; a prinde puteri, a se întrema, a se întări; a prinde (la) inimă, a se îmbărbăta; a-şi veni în fire: toţi ai săi prindeau la inimă şi biruiau. DELAVR.; a prinde (la) minte, a cîştiga experienţă; a se înţelepţi; (fam.) a prinde carne (sau seu), a se îngrăşa; a prinde nas (sau curaj) a se obrăznici: acest ins începu să prindă curaj şi să debiteze tîmpenii. PR.; 29. (tr.) a învăţa (cu uşurinţă) ceva: tînărul a prins repede meseria; 30. (tr.) a deprinde: prinsese obiceiul de a face anual un turneu. GHEŢIE; 31. (fig.; intr.) a reuşi să se impună, să fie adoptat: această ideologie a prins la public; 32. (tr.) a se acoperi cu ...: bulgării prinseseră brumă. EM.; (fig.) n-am prins încă pe inimă şi pe creier cocleala şi rugina rutinei. GHEŢIE; 33. (înv. şi pop.; tr.; despre femele) a rămîne însărcinată; 34. (refl.) a-şi dezvolta rădăcini în locul unde a fost transplantat; a creşte: se prinde viţa de vie pe şanţ. POP.; (tr.) a prinde rădăcină (sau rădăcini), a) a se fixa undeva: putea-voi rădăcină să prind în loc vreodată? AL.; b) a începe să se manifeste, să se extindă: libertatea a prins rădăcină în Europa. BOLLIAC; 35. (refl.) a se coagula, a se închega: laptele s-a prins; (tr.) a prinde cheag, a) a începe să aibă o situaţie materială bună; b) a începe să se desfăşoare; a se închega: conversaţia prindea cheag; 36. (refl.) a se lipi de fundul vasului în care fierbe sau se prăjeşte şi a căpăta un gust neplăcut (de afumat): sarmalele s-au prins; 37. (tr. şi refl.) a începe să ...; a se pune pe ...; a se apuca de ...: atunci glasurile au prins a se muia. SAD.; un cîntec de leagăn a prins să răsune. VIERU; a (se) prinde (la sau în) vorbă cu cineva, a începe să discute: cînd întîlnea vreun drumeţ, prindea vorbă cu el. SL.; 38. (fig.; refl. şi intr.) a găsi ascultare, crezare; a-şi ajunge scopul urmărit: dacă-a fi să ni se prindă, om vedea ca-ntr-o oglindă. AL.; văzînd că i s-au prins minciunile de bune, chemă ... pe Harap Alb. CR.; 39. (tr.) a se îmbolnăvi de ...; a contracta (o boală): l-au prins frigurile; 40. (tr.) a recepţiona, a capta: n-am reuşit să prind postul „Europa liberă“. // (compus) prinde-muşte m., gură-cască. [Lat. pre(he)ndere]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Sinonime
1. a percepe
2. a captura
3. a apuca
4. a copleşi
5. a porni, a începe
6. a se agăţa
7. a se învoi, a consimţi, a accepta
8. a se coagula, a se conglutina, a se închega
Propune definiţie
Raportează o problemă
