
Rezultatele cautarii pentru "Post"
post
post /paust/ I. s. 1. poştă; by post prin poştă. 2. nenum. scrisori; poştă. 3. cutie de scrisori. 4. stalp. 5. slujbă, serviciu. 6. post, poziţie. II. vt. (2) 1. a trimite prin poştă. 2. a afişa. 3. a lipi (un afiş).POST
Mare c Sursa: Dicţionar de expresii și locuţiuni româneștipost
s. n., pl. pósturi Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneColour painting, post painterly abstraction (New abstraction)
Orientare a picturii americane care si-a atins apogeul în perioada 1955-1965. A fost dezvoltata de unii reprezentanti ai „expresionismului abstract“ care, în dorinta de a se distanta de „Action Painting“, au renuntat la expresie în favoarea culorii pure, preconizând o pictura bazata exclusiv pe calitatea si cantitatea culorii. Principalii exponenti ai curentului sunt Morris Louis (1912-1962), Barnett Newman (1905-1970), Kenneth Noland (n. 1924) s.a. G.Sz. Sursa: Dicţionar universal de artă plasticăPOST COÏTUM, ANIMAL TRISTE
* <Fr 1997>, r. Brigitte Roüan, i. B. Roüan, Patrick Chesnais.Soţ, copii, muncă... Din senin, Diana răstoarnă întreg modul ei monoton de viaţă, pentru ochii frumoşi ai unui tânăr în trecere.→ În intenţie, o tragicomedie a ravagiilor pasiunii. În fapt, o farsă logoreică . Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Ultimul post de control
*** <It 1977>, r. Giuliano Montaldo, i. Ingrid Thulin, Stefano Satta Flores.Odiseea unei partizane între două vârste care, după ce trece, împreună cu grupul ei, linia frontului spre a ajunge la Aliaţi, acceptă să se sacrifice pentru camarazii ei mai tineri.→ Autorul lui Sacco şi Vanzetti şi Giordano Bruno îşi continuă seria pateticelor evocări de caractere greu încercate de istorie. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)POST-RESTANT
** <1961>, r. Gh. Vitanidis, i. Iurie Darie, Florentina Mosora, Gr. Vasiliu-Birlic, Ion Dichiseanu, Marcel Anghelescu, Coca Andronescu, Al. Giugaru, Zizi Şerban.·Inovator dinamic, militând pentru progresul tehnic”, constructorul de locuinţe Crintea e un timid în dragoste. După ce i-a compus 111 scrisori Lilianei, strâns cu uşa, i-l prezintă drept autor pe amicul său Dan, imbatabil seducător. Fina intuiţie a femeii îndrăgostite îl va descoperi pe corespondentul real. Se reia, în acest Cyrano” contemporan, pretextul din Alo, aţi greşit numărul, dar fără bucuria şi verva din comedia lui Călăraşu. Inteligenţa şi umorul au fost abandonate. Sursa: Dicţionar de filme româneștipost1 , posturi
n. 1. interdicţie de a consuma diferite alimente, prescrisă credincioşilor de biserică, în anumite zile sau perioade de timp; ajunare: prin post şi rugăciuni să capăt iertarea acestui păcat. NEGR.; mulţi nu vor să mai ţie posturile cum trebuie; se spurcă după două, trei zile, că s-a înrăit lumea. SOR.; de post, a) (despre mîncăruri) pregătit numai din alimente îngăduite de biserică (fără carne sau grăsimi animale); b) în care se posteşte: înfulicăm cu lăcomie, ne răzbunăm pe cele şase săptămîni de post. VLAH.; cît o zi de post, care pare că nu se mai termină; foarte mare: căciula ... mare cît o zi de post. COŞB.; a ţine post, a posti: am ţinut postul atîtea săptămîni. REBR.; post negru, v. negru; 2. mîncare preparată din alimente îngăduite de biserică pentru o asemenea perioadă: am mîncat post; 3. (fam.) abstinenţă: nevastă-sa să-l ţie la post din partea băuturii. SAD.; 4. perioadă de timp care precedă o sărbătoare, în care se posteşte: se apropie postul Paştelui. GAL.; sîntem în postul Crăciunului. CĂL.; postul (cel) mare, postul care precedă Paştele; păresimi: se apropia de postul cel mare. SL.; în vremea postului mare numai popa şi învăţătorul mîncau de dulce. REBR.; martie din post nu (mai) lipseşte sau ca în martie postul, se spune despre cineva nelipsit de la ceva profitabil: mart din post nu mai lipseşte. NEGR.; ca nunta în post, nepotrivit, inadecvat; 5. perioadă de timp în care se rabdă de foame; nemîncare, flămînzire, foame: e rău cînd anu-ntreg ţi-e post. COŞB. [Din sl. postŭ]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)post2 , posturi
n. 1. loc unde stă santinela în timpul serviciului de gardă; (p. ext.) serviciul de gardă al santinelei: a dezertat de la postul său; 2. loc unde se găseşte o formaţie militară (restrînsă) care execută o misiune: (p. ext.) formaţia militară respectivă: un mic post ca de 130 soldaţi turci. OD.; 3. unitate de poliţie sau de jandarmi însărcinată cu menţinerea ordinii într-o comună; (p. ext.) localul unde funcţionează această unitate: le-o adusese la poartă şeful de post. PR.; treceau prin faţa postului de jandarmi. GHEŢIE; 4. loc unde stă un agent de circulaţie; 5. funcţie, slujbă: cunoaştem ... acele suflete de sclav ..., cari cerşesc posturi pentru ei, în loc de a pretinde ... drepturi pentru naţiunea lor. EM.; căutam prin ziare oferte de posturi la universitate. CF.; post-cheie, funcţie foarte importantă: deţine un post-cheie în guvern; la post, prezent la datorie, la locul de muncă; 6. instalaţie înzestrată cu aparatele necesare efectuării unei operaţii tehnice; post de transformare, instalaţie electrică care efectuează coborîrea tensiunii electrice alternative pînă la valoarea necesară alimentării reţelei electrice de distribuţie a energiei la consumatori; post telefonic, instalaţie care cuprinde un microfon, un receptor telefonic şi organe de apel; 7. (spec.) ansamblul aparatelor sau al dispozitivelor necesare transmiterii unor emisiuni de radio sau de televiziune; (p. ext.) loc de unde se transmit astfel de emisiuni: asculta mai ales posturi străine. GHEŢIE; bine ar fi dacă măcar profesioniştii de la posturile de radio şi televiziune ... ar oferi modele autentice. D.; 8. loc special amenajat în care se desfăşoară o activitate practică sau pe care îl ocupă cineva în timpul efectuării unei asemenea activităţi: post de observaţie; post de mişcare, loc pentru deservirea circulaţiei trenurilor; post (sanitar) de (prim) ajutor, ansamblul încăperilor, al mijloacelor tehnico-sanitare şi al personalului sanitar, organizat pentru a da îngrijiri persoanelor accidentate sau bolnavilor; punct sanitar; post hidrometric, punct în care se efectuează observaţii şi măsutători hidrologice pe un rîu, lac sau pe mare; 9. categorie în care sînt înscrise, într-o evidenţă contabilă, sume de bani, materiale etc.; element (de activ sau de pasiv) înscris într-un bilanţ, reprezentînd soldul unuia sau al mai multor conturi; rubrica respectivă într-un registru de contabilitate: post de bilanţ. [Din fr. poste, it. posto, germ. Posten]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)post-3
element de compunere cu sensul „după“, „ulterior“. [Din lat. post, fr. post-]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)post-factum
adv. după săvîrşirea unui fapt; după ce a avut loc acesta: bătrînul cronicar dă şi sfaturi post-fastum protagoniştilor. MANOL. [Cuv. lat.]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)post festum
adv. prea tîrziu (după ce faptul, evenimentul a avut loc, s-a consumat). [Cuv. lat.]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)post-mortem
adv. (adesea adj.) după moarte; postum: membru post-mortem al Academiei. [Cuv. lat.]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)post-pártum
n. lăuzie. // a. (despre boli) care apare în urma unei naşteri. [Cuv. lat.]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)post-restánt
n. serviciu special care păstrează corespondenţa la poştă, pentru a fi ridicată de destinatar; indicaţie menţionată pe plic pentru o astfel de corespondenţă: scrie-mi tot la Neapol, poste-restante. BĂLC.; (scris şi: poste-restante). [Din fr. poste-restante]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)post-scríptum
n. (prescurtat: P.S.) text care se adaugă la o scrisoare, după semnătură: în scrisoare era un post-scriptum. NEGR. [Cuv. lat.]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
SEO monitor
Copyright © 2009 litera.ro | Dezvoltat de Bunt Studio |