Rezultatele cautarii pentru "Ocupatie"
ocupáţie
s. f. (sil. -ţi-e), art. ocupáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. ocupáţiei; pl. ocupáţii, art. ocupáţiile (sil. -ţi-i-) Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneOcupaţie de familie
*** <USA 1989>, r. Sidney Lumet, i. Sean Connery, Dustin Hoffman, Mathew Broderick.Trei generaţii, fiu, tată şi bunic, se confruntă pe un subiect fierbinte: organizarea unui jaf.→ Triumviratul actoricesc al filmului, ca şi coloana sonoră de excepţie, îl fac să-şi depăşească datele iniţiale. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)ocupáţie , ocupaţii
f. 1. luare (temporară) în stăpînire de către armată; cucerire; de ocupaţie, care ocupă temporar un teritoriu, o ţară etc.: trupe de ocupaţie; 2. (jur.) luare în stăpînire a unui bun; dobîndire a unei proprietăţi; 3. îndeletnicire, treabă, activitate: din cauza ocupaţiunilor mele, n-am destulă vreme. CAR.; 4. slujbă, post2: e momentul să-ţi găseşti o ocupaţie. GHEŢIE; 5. grijă, preocupare: au prea multă ocupaţie cu ochii bărbaţilor. AL.; (şi: ocupaţiune). [Din fr. occupation, lat. occupatio, -onis]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Sinonime
1îndeletnicire, treabă, preocupare, activitate
2. slujbă, post, profesie, meserie
3. cucerire, stăpânire
Propune definiţie
Raportează o problemă
