Rezultatele cautarii pentru "Numi"
numí , numesc
vb. 1. (tr.) a pune, a da un nume, o denumire, un calificativ, o poreclă; a denumi, a chema, a boteza: Alec ... îl luă peste picior, numindu-l ageamiu. GHEŢIE; a numit pe fiul său Petru; 2. (refl.) a purta numele de ..., a se chema ...: fratele craiului se numea Verde împărat. CR.; 3. (refl.) a se socoti drept ..., a se considera ca fiind ...: cine ştie carte, cu patru ochi se numeşte. Z.; 4. (tr.) a rosti, a menţiona numele cuiva, a pomeni de cineva sau de ceva; a aminti, a invoca: nu vru s-o numească de faţă cu atîta lume; 5. (tr.) a pune pe cineva într-o funcţie, într-o demnitate; a conferi un titlu, un grad: numiţi-mă prefect! AL.; funcţionarii publici nu mai sînt astăzi servitorii ţărei care-i plăteşte, ci creaturele supuse ale partidei care i-a numit. EM. [De la nume]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
