Rezultatele cautarii pentru "Masca"
MASCA
A-si scoate/a-si arunca/a-si lepada masca - a se arata Sursa: Dicţionar de expresii și locuţiuni româneștimáscă
s. f., g.-d. art. mắştii; pl. măşti Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneMasca
*** <USA 1985>, r. Peter Bogdanovich, i. Cher, Eric Stoltz.De 16 ani, speranţa de viaţă a lui Roy, după prognosticul medicilor, n-ar trece de 6 luni. Dar el supravieţuieşte sfidând leonita, maladie rară (un caz la 22 milioane de nou-născuţi) manifestată prin depunerea de calciu pe craniu, ceea ce-i dilată capul cu dureri atroce. Roy îndură optimist suferinţa animat de trei mari vise: să facă înconjurul Europei pe motocicletă, să găsească o fată care să-l iubească în ciuda sluţeniei şi să o vadă pe mama sa renunţând la drog.→ Morbiditatea temei e eludată prin investigarea psihologiilor. Remarcabilă plasticitatea măştii care creează interpretului mobilitate expresivă, ca şi apariţia convingătoare a lui Cher într-o mamă atipică. Secv. rapel: o oglindă deformantă de la bâlci îi dă lui Roy înfăţişare omenească. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Masca
*** <USA 1994>, r. Charles Russell, i. Jim Carrey, Cameron Diaz.Un timid funcţionar de bancă dă de o mască ale cărei puteri supranaturale îl transformă, noaptea, în personaj de desen animat, eliberându-l total de inhibiţii. Masca acţionează “la purtător”, scoţând la suprafaţă impulsurile cele mai ascunse: pe un romantic, ca eroul poveştii, ea îl face chiar mai nebun decât e, dar când încape pe mâna răufăcătorului ea creează un monstru sulfuros de nestăpânit.→ Remarcabil divertisment care aliază animaţia, comediei muzicale vibrând de emoţie şi thrillerului poliţist pigmentat cu efecte speciale, suspans spectaculos, umor sec, lirism, fantezie, muzică şi expresivitatea măştilor, cea mai bună fiind cea a câinelui, care beneficiază şi de o excelentă dresură. Când “omul-cauciuc” Carrey nu se strâmbă, se dovedeşte şi el bun actor. Când poartă mască, e un miraculos coregraf, un Fairbanks combinat cu Astaire, puternic ajutat de infografii dirijaţi de Steve “Spaz” Williams de la I.L.M (societatea de efecte speciale a lui George Lucas). Dar trucajele nu sunt atât miracole cât gaguri, şi ele aduc un lucru rar în universul genului: inteligenţa. Aşa cum, cu maximă inteligenţă, sunt conduse şi reacţiile căţelului, personaj principal al filmului. Memorabil debutul lui Cameron Diaz, frumuseţe care întrece în agresivitate pe cea a şoferilor de pe autostrăzile americane în orele de aglomeraţie, prevestind cariera care va urma. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Masca de fier
*** <Fr 1962>, r. Henri Decoin, i. Jean Marais, Sylva Koscina.Legenda spune că naşterea unui frate geamăn al lui Ludovic al XIV-lea a rămas o taină, ascunsă sub o mască, într-o celulă de temniţă.→ Transpunere alertă, balansând abil între dramă istorică şi pastişă. Mai mult decât curioasa figură romantică a eroului titular, îşi impune Marais personajul său d'Artagnan. Proza lui Dumas a fost adaptată de mai bine de 20 de ori din 1904. V. The Iron Mask şi pt. trimiteri la muschetari L'étroit mousquetaire. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Masca de ceară
* <It. 1997>, r. Giorgio Stivaletti, i. Robert Hossein, Romina Mondello.În Parisul anului 1900, creatorul unui muzeu al figurilor de ceară este de fapt un misogin psihopat care, din pricina experienţei sale conjugale nefericite nu ezită să sacrifice tinere femei pentru a-şi modela, din ele, opera. Frumoasa sa asistentă şi un fotoreporter îl dau în vileag.→ Expresionism întârziat dichisit cu efecte speciale horror şi exerciţii erotice masochiste. Statuile sunt cadavre, şi muzeul, morgă. Dar figurile de ceară vibrează de viaţă sub pecetea groazei, mărturisind vocaţia de sculptor a realizatorului, care le-a creat el însuşi. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Masca de fier
*** <USA 1929>, r. Allan Dwan, i. Douglas Fairbanks, Belle Bennet.Sceleratul Rochefort îl răpeşte pe Ludovic al XIV-lea pentru a-l înlocui cu fratele său geamăn. Cu preţul vieţii lor, D'Artagnan şi muschetarii săi îl reinstalează pe tronul Franţei pe adevăratul rege, al cărui frate va purta el masca de fier.→ Adaptare după Dumas de dragul acrobaţiilor lui Fairbanks, obţinută prin amalgamarea unor motive din “Cei trei muschetari” cu “Vicontele de Bragelonne”, în imagini somptuoase pătrunse de o involuntară melancolie. E nu numai “cântecul de lebădă” al muschetarilor, dar şi al Marelui Mut. Mare succes de public bucureştean în februarie 1920 la “Cinema Regal”! V. Masque de fer, Man in the Iron Mask. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Masca morţii
** <USA 1995>, r. David Mitchell, i. Lorenzo Lamas, Rae Down Chong.Detectivul McKenna se află, din întâmplare, cu soţia şi prietenul său în locul în care Mason, “braţul de fier al mafiei ruse în America”, dă o lovitură. Grav rănit, rămâne singurul supravieţuitor şi, pentru a fi salvat, trebuie oricum să se supună unei intervenţii de chirurgie estetică. FBI îi cere să ia înfăţişarea lui Mason, pentru a investiga intrigile acestuia.→ Lamas izbuteşte să fie credibil într-un rol dublu, cu o intrigă bine condusă de scenarist şi ritmată vertiginos de realizator. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Omul cu masca de fier
** <USA 1939>, r. James Whale, i. Louis Hayward, Joan Bennett.Ludovic XIV are un frate geamăn care se amorezează de viitoarea regină Maria Tereza. Ca represalii, regele îl închide la Bastilia cu o mască de fier pe chip ca să-i împiedice identificarea. Dar nimic nu poate rezista perspicacităţii lui d'Artagnan şi muschetarilor săi, care-l găsesc, îl ajută se evadeze şi să-i ia locul regelui odios.→ Film dinamic, “de capă şi spadă”, fără ambiţii artistice, dar care, înaintea războiului, a “spart” casele cinematografelor bucureştene . Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)MASCA DE ARGINT
* <1985>, r. Gh. Vitanidis, i. Florin Piersic, Marga Barbu, Al. Repan, Szobi Cseh, Ion Besoiu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Traian Stănescu, George Motoi, Jean Constantin, Marin Moraru, Ana Széles.·Aventurierul Troianoff, care se dă drept onorabil bancher din Petersburg, ascunde, cu complicitatea Agathei, aurul boierului Vâlcu. Nepotul ei, alt complice al acesteia, încurcă lucrurile izbutind să acumuleze o serie de nelegiuiri în contul lui Mărgelatu, numai fiindcă-şi acoperă chipul sub o mască de argint. Devotaţii căuzaşi le smulg amândurora masca, la propriu, iar arginţii boierului ajută eroica răzmeriţă în pregătire. Totul pe fundalul pregătirii Anului 1848 în Ţara Românească, sub domnia lui Gh. Bibescu (Besoiu), cu tabaci, ciocănaşi, haiduci şi căuzaşi, plus o fantezistă şi inutilă trimitere la Masca de fier de Dumas. În această a treia parte din serialul Mărgelatului, scrisă de Eugen Barbu şi Nicolae Paul Mihail, abundă anacronismele: la 1840 jupâniţele bucureştene frecventează bâlciul în minifustă, ca ”iepuraşele” din ”Playboy”, iar Mărgelatu poartă un fel de sombrero cu boruri largi care-i umbresc, misterios, ochiul, precum lui Eastwood în ”westernurile-spaghetti”. V. Drumul oaselor, Trandafirul galben, Misterele Bucureştilor, Colierul de turcoaze, Totul se plăteşte şi Martori dispăruţi. Sursa: Dicţionar de filme româneștimascá , maschez
vb. 1. (tr. şi refl.) a(-şi) pune o mască pe faţă: nu a fost recunoscut fiindcă se mascase; 2. (tr.) a ascunde privirilor, a împiedica să se vadă; a camufla: dădu la o parte lunga perdea de catifea vişinie care masca patul. GHEŢIE; 3. (spec.; tr.) a ascunde de inamic trupele, tehnica de luptă etc.; a camufla; 4. (fig.; tr.) a disimula: plăcerea ... maschează o adîncă melancolie. VLAH. [Din fr. masquer]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)máscă , măşti
f. 1. figură umană sau animalieră, simbolică sau alegorică, confecţionată din diverse materiale, cu funcţii magice ori cultice în ritualurile, ceremoniile primitive; 2. bucată de carton, de stofă etc. înfăţişînd o faţă omenească caraghioasă sau figura unui animal, cu care o persoană îşi acoperă faţa spre a nu fi recunoscută; obrăzar: îşi face mască de scoarţă, îşi pune dinţi de fasole. CĂL.; mască mortuară, mulaj de ghips sau de ceară al feţei unei persoane decedate; 3. persoană mascată; actor mascat: a văzut nişte măşti la un bal, dansînd prieteneşte. PR.; 4. (fig.) aparenţă înşelătoare, falsă; atitudine simulată, prefăcută: toate acestea le făcea sub masca omeniei. FIL.; el îşi compune o mască tragică de o extraordinară expresie. CĂL.; a-şi scoate masca sau a smulge cuiva masca, a (se) demasca; 5. machiaj; (p. ext.) preparat cosmetic care se aplică pe faţă pentru întreţinerea tenului: să-ţi faci o mască cu gălbenele; 6. dispozitiv de protecţie a feţei, capului sau corpului: mască de sudor; mască de gaze, dispozitiv destinat să protejeze faţa, ochii, organele respiratorii de efectul gazelor nocive (de luptă): a scos o mască de gaze şi a ordonat unui soldat să şi-o tragă pe cap. GHEŢIE; 7. expresie a feţei reflectînd o anumită trăire, stare etc.: bătrînul arăta o mască galbenă. SAD.; mască gravidică, pete cafenii ce apar pe faţa unei femei însărcinate; (fam.) a lăsa pe cineva mască, a ului pe cineva; a rămîne mască, a fi surprins de ceva; 8. ceea ce serveşte pentru a camufla ceva; (spec.) obiect de mobilier care acoperă, care maschează ceva: mască de chiuvetă; 9. lucrare genistică menită să sustragă vederii inamicului un obiectiv militar. [Din fr. masque, germ. Maske]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
