Rezultatele cautarii pentru "Lumina"
LUMINA
A arunca (o) lumina (asupra unei probleme)/a aduce/a face lumina ( Sursa: Dicţionar de expresii și locuţiuni româneștilumínă
s. f., g.-d. art. lumínii; pl. lumíni Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneLumina de gaz
**** <USA 1944>, r. George Cukor, i. Ingrid Bergman (Pr. Oscar), Charles Boyer.→ Rem. după filmul lui Dickinson, pentru lansarea căruia, după cum afirmă Georges Sadoul, nu numai că au fost cumpărate drepturile, ci şi distruse copiile versiunii precedente. Remarcabilă atmosfera victoriană a filmului din prologul cu aprinderea felinarelor cu gaz la locul crimei. Secv. rapel: ghidul muzeului expune, pedant, tehnica torturii medievale, în vreme ce eroina e supusă unei rafinate torturi psihice; ancheta în jurul lipsei broşei pe care n-ar fi trebuit s-o piardă, fiindcă aparţinea mamei soţului iubit. Boyer pare afectuos îngrijorat de comportarea bizară a soţiei şi devine, treptat, dominator, în vreme ce Bergman şovăie între alienare şi suspiciune. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)O LUMINĂ LA ETAJUL 10
* <1984>, r. Malvina Urşianu, i. Irina Petrescu (Pr. ACIN), Gh. Dinică, Mircea Diaconu, Rodica Mureşan, Florina Luican, Ion Niciu, Val Paraschiv, Eusebiu Ştefănescu.Maria e eliberată din închisoare după infirmarea unei condamnări de sabotaj economic. Dar anii au trecut şi doar avocatul care o apărase reuşeşte să-i readucă lumina.→ Obsedată de tema emancipării femeii, regizoarea o descrie ca rezultat al unui complex mecanism psihic-social. Numai că demonstraţia, deşi cu notaţii succinte şi tipologii variate, e mai curând retorică decât artistică, în pofida efortului montezei Adina Georgescu-Obrocea (Pr. ACIN) de a o disimula. “Rolul era scris cu mult mai interesant decât a fost făcut...” – aprecia retrospectiv protagonista. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Lumina zilei
** <USA 1987>, r. Paul Schrader, i. Michael J. Fox, Gena Rowlands, Joan Jett.Pat a dat prima exemplul cel rău: colegiului asigurat de părinţi i-a preferat o trupă locală de muzicanţi, fiindcă – argumenta ea – “heavy metal n-are nevoie de talente deosebite”. Fratele ei Joe a urmat-o, spre amărăciunea mamei care i-ar fi dorit pe amândoi mai aproape de familie şi de bunul părinte Ashley, mentorul lor spiritual. Pruncul, cu un tată pe care tânăra fiică refuză să-l dezvăluie, adânceşte discordia din familie.→ Dramă familială cu lovitură de teatru în final, care răstoarnă perspectivele aparenţei: când mama trage să moară, Pat îi mărturiseşte că necunoscutul tată iresponsabil nu era altul decât părintele Ashley. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)La mii de ani lumină
* <Elv-Fr 1981>, r. Alain Tanner, i. Trevor Howard, Mick Ford.Jonas, un tânăr de 25 de ani, se alătură unui bătrân singuratic într-un cimitir de maşini. El acceptă corvezi umilitoare pentru ca gazda să-i dezvăluie taina care-l înconjoară: studiind întreaga viaţă vulturii, şi-a pregătit aripi de Icar cu care vrea să se avânte în alte galaxii, “la mii de ani-lumină”.→ “Când bătrânul se zdrobeşte de Terra, Jonas îi preia visul. Filmul dur şi aspru (inspirat de romanul lui Daniel Odier) e viciat de contrastul dintre romantismul minuţios şi arid al “privirii cinematografice” şi concluzia sa fantast-poetică saturată de simboluri. Apariţie elegiacă a lui Howard, puternic îmbătrânit. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Zile fără lumină
** <USA 1939>, r. William Keighley, i. James Cagney, George Raft.Aruncat în închisoare fiindcă a denunţat abuzurile unui procuror, Ross e martorul unei revolte, situaţie care-i va permite să-şi reia profesia de ziarist relevând adevărul.→ Un tandem de neuitat: Cagney şi Raft, într-un faimos denunţ al lumii carcerale. Secv. rapel: execuţia unui turnător în obscuritatea unei proiecţii de film. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Lumina albastră
** <Ger 1932>, r. Leni Riefenstahl, i. L. Riefenstahl, Mathias Wieman.În Dolomiţi, de pe o inaccesibilă culme a Muntelui de Cristal, o rază fascinează, somnambulic, în nopţile cu lună plină, privirile celor din vale prin reflexele-i albastre. Nici unul dintre temerarii care au pornit spre ea nu s-au mai întors. Doar o fată, bănuită că ar fi vrăjitoare, a revenit cu pumnul plin de nestemate. Un tânăr pictor îndrăgostit o urmează, noaptea. în misterioasa ei ascensiune...→ Egeria cinematografiei naziste debutează cu o poveste, vorbită în italiană, cu dialoguri scrise special pentru ea de un literat al stângii, Bela Bálazs, autoarea rezervându-şi partea vizuală a dramaturgiei. Filmul celebrează alpinismul ca un salt în fantastic. Forţele naturii, peisaje aspre de munte, cascade dezlănţuite şi trupul atletic al lui Riefensthal, formează adevăraţii interpreţi ai acestui film alpin, romantic expresionist. Se pare că el i-a atras atenţia lui Adolf Hitler asupra tinerei cineaste căreia avea să-i comande documentarele despre congresele Partidului Nazist. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Lumina care se stinge
*** <Gr 2000>, r. Vassilis Douros, i. Alekos Alexandrakis, Vladimiros Golosinski, Babis Hatzidakis.Hristos, un băieţaş care trăieşte pe o insulă izolată, lângă Pireu, alături de mama sa divorţată, are probleme de vedere care-l fac codaşul clasei, dar mai ascunde un har al lui de care puţini ştiu: învăţat de “Bunicul”, paznicul de la far, a devenit pe zi ce trece un adevărat virtuoz al lăutei. Obtuză, mama nu-i încurajează de loc această fantezie, nu numai fiindcă “lumea-i plină de artişti nerealizaţi” dar şi pentru că tatăl copilului, cel care a abandonat-o, era muzician.→ Omagiu adus creativităţii artistice printr-o fabulă, previzibilă şi nu tocmai originală, care duce spre un transfer simbolic de ştafetă. Dar chiar şi aşa ochiul regizoral iluminează prin plasticitate şi emoţie precum secvenţele în care băiatul cântă “împreună cu sfinţii” într-un schit uitat de lume. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Drumul spre lumină
*** <USA 1988>, r. Glenn Gordon Caron, i. Michael Keaton, Kathy Baker, Morgan Freeman.Un tânăr agent de vânzări obişnuieşte, în orele libere, să-şi pună sângele “în mişcare” recurgând la droguri, până ce dă de bucluc. Urmărit atât de patronul de la care a “împrumutat” bani cât şi de poliţie el se refugiază într-o clinică de dezintoxicare, fără a intenţiona cu adevărat să se supună exigenţelor acesteia.→ Filmul impune printr-o abordare distanţată şi amplă a problemei, fără isteria obişnuită în redarea luptei cu drogul. Dimpotrivă, furia abia stăpânită se transformă adesea în umor negru, amintind de capodopera lui Billy Wilder The Lost Weekend. Replică rapel: la auzul informaţiei că 70% din americani iau droguri sau sunt alcoolici, eroul exclamă – “70 la sută? Doamne! Atunci cine mai e teafăr?” Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Dans în lumina lunii
* <USA 2000>, r. Jim Langlois, i. Alan Young, Mary Mara, Danielle Harris.Devenit bunic, tatăl nu prea mai are loc în casa fiicei sale. El fuge de acasă, spre oraşul natal, dar adaptarea la lumea contemporană e dificilă atunci când cola pe care o plătea cândva cu 10 cenţi, costă de 9 ori mai mult. Îi sar în ajutor tot felul de marginali între care o pereche de homosexuali şi un cuplu “Robin Hood” care strânge bani pentru o inseminare “in vitro”.→ Dulcegărie lacrimală fără pudoare având ca protagonist un bătrân efeminat şi inexpresiv, total lipsit de carismă. Secv. rapel: bezelele pe care bătrânul, complice inconştient al spargerii unui magazin, le trimite camerei de supraveghere. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Lumină nesfârşită
** <USA 2002>, r. Greg Beeman, i. Misha Barton, James Whitmore.Vicky şi fraţii ei mai mici vin la un bunic, înţelept reverend sihăstrit pe o insulă. Fata descoperă că înţelege limbajul delfinilor, însuşire care o ajută să le ia apărarea, împotrivindu-se planurilor criminale ale unei companii pescăreşti.→ Adaptare a unui roman de Madeleine L. Engle. Delfinul e adorabil. Buni şi tinerii... Deşi marele mister al delfinilor rămâne încă de dezlegat, adolescenţii se bucură. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Cand adevarul iese la lumina
*** <USA 2001>, r. Timothy Hutton, i. T. Hutton, Maury Chaykin, Colin Fox.Faimosul detectiv particular Nero Wolfe este angajat de o văduvă bogată pt a determina FBI sa înceteze supravegherea familiei sale. Misiune imposibilă, fiindca aşa cum spune însuşi detectivul, FBI-ul n-a putut fi învins nici măcar de Casa Alba!→ Parodie jovială de comedie neagră, în stilul celor din anii '40 ascunzând, sub crusta drajeului umoristic, virulenţa atacului politic. Savuros Hutton într-un personaj seniorial şi dominator, dar dependent de propriul său bucătar. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)LUMINĂ DE IULIE
o <1963>, r. Gh. Naghi, i. George Calboreanu, Vasiliu-Birlic, Marcel Anghelescu, Colea Răutu, Titus Lapteş, Emilia Costa, George Motoi, Mircea Cosma, Margareta Pogonat.·Un sat din Bărăgan traversează purgatoriul prejudecăţilor înainte de a-şi dobândi statutul de ”tip nou”. Canava-lirică semnată de Fănuş Neagu, în transpunerea unuia dintre cei mai prozaici regizori. Scriitorul susţinea, totuşi, că autorul eludase drama din scenariu: despărţirea ţăranului de cal. ”Ne-am lăsat convinşi ca prin scenariul nostru să treacă, rând pe rând, problema culturii porumbului, a defrişărilor, a zarzavaturilor.” Fără să-l contrazică, regizorul riposta că ”despărţirea omului de cal nu e problema cea mai interesantă a satului nostru”. Din punctul lui de vedere mai ofertante, ca poezie şi potenţe cinematografice, erau porumbul şi spanacul. Sursa: Dicţionar de filme româneștiO LUMINĂ LA ETAJUL 10
* <1984>, r. Malvina Urşianu, i. Irina Petrescu (Pr. ACIN), Gh. Dinică, Mircea Diaconu, Rodica Mureşan, Florina Luican, Ion Niciu, Val Paraschiv, Eusebiu Ştefănescu.·Maria e eliberată din închisoare după infirmarea unei condamnări de sabotaj economic. Dar anii au trecut şi doar avocatul care o apărase reuşeşte să-i readucă lumina. Preocupată de tema emancipării femeii, regizoarea o descrie ca rezultat al unui complex mecanism psihic-social. Numai că demonstraţia, deşi cu notaţii succinte şi tipologii variate, e mai curând retorică decât artistică, în pofida efortului montezei Adina Georgescu-Obrocea (Pr. ACIN) de a o disimula. Sursa: Dicţionar de filme româneștiLUMINA PALIDĂ A DURERII
* <1979>, r. Iulian Mihu (Pr. ACIN şi diplomă specială a juriului, Moscova), i. Liliana Tudor, Gheorghe Marin, Violeta Andrei, Savel Stiopul, Geo Saizescu, Al. Racoviceanu, Florina Luican, Emanoil Petruţ, Siegfried Siegmund, Andrei Finţi, Rodica Mureşan.·Un sat buzoian de la începutul secolului XX, prin ochii unui copil în faţa căruia două bătrâne se ciondănesc fiindcă nici una nu se decide să moară, muncitorii petrolişti fac grevă, fetele îşi trăiesc, tulbure, sorocul iubirii, feciorii pleacă la război, iar cei rămaşi acasă se luptă cu lingoarea şi ocupantul. Poveste atemporală şi depeizată, subordonată invenţiilor plastice ale unui operator de excepţie, Gabor Tarko (emigrat, ulterior, în Canada), compoziţii hieratice dispuse, fără fantezie, la montaj, fie într-un rudimentar câmp-contracâmp, fie în planuri ample punctate de un dialog unde nu se distinge măcar cine vorbeşte. Incapacitatea epică a realizatorului ia forma unei succesiuni de impresii discontinue, căreia Mihu încearcă, disperat, să-i dea aparenţă de unitate prin titluri de capitole. Rezultă un cinema de epatare, minat de emfază şi estetism, căruia, profitând de libertatea de manevră acordată, scenaristul-demnitar George Macovescu îi împodobeşte dialogul cu nestemate biblice ce răspândesc, în epocă, parfum amăgitor de disidenţă. Sursa: Dicţionar de filme româneștiluminá , luminez
vb. 1. (tr. şi intr.) a emite, a răspîndi lumină; a străluci: zăresc în depărtare un sul de raze scînteitoare ...; şi de ce se apropia, de ce lumina mai tare. CR.; (fig.) ochii-i albaştri luminau ca stele. EM.; 2. (tr.) a-şi proiecta, a-şi revărsa lumina asupra cuiva sau a ceva, făcîndu-l să se vadă (mai) bine; a risipi întunericul de undeva: odaia luminată de strălucirea lunii pline îi părea totodată cunoscută şi străină. GHEŢIE; (fig.) de-ar fi fete ca mîndra, n-ar mai trebui luna, că ele mi-ar lumina ... şi-atîta mi-ar lumina de-aş vedea cu inima. IONEL; 3. (refl.) a se umple de lumină, a deveni luminos; a căpăta (mai multă) lumină: odaia începu să se lumineze într-un chip misterios. EL.; 4. (tr.) a însoţi pe cineva cu o sursă de lumină pentru a-l face să vadă (mai) bine; a face cuiva lumină: luminează-mi scara!; 5. (tr.) a distribui, prin mijloace specifice, luminile şi umbrele (într-un tablou); 6. (fig.; tr.) a călăuzi, a îndrepta: luminează-mă să săvîrşesc binele şi să înconjur răul. GHEŢIE; a lumina cuiva calea (sau drumul) a călăuzi, a conduce spre ţintă; 7. (fig.; tr.) a deschide mintea, a face să priceapă; a învăţa, a instrui; a cultiva: studiul luminează spiritul; 8. (fig.; tr. şi refl.) a înţelege sau a face pe cineva să înţeleagă ceva; a (se) lămuri: să mă luminez ... despre mişelia şi neomenia lor. CAR.; mi s-a mai luminat mintea şi m-am despărţit de ea. PR.; 9. (fig.; tr.) a înveseli, a bucura, a răspîndi bucurie: pătrunde-n casă şi în gînd şi viaţa-mi luminează. EM.; 10. (fig.; refl.) a căpăta o expresie plăcută, de mulţumire, de bucurie; a radia: a fost destul să ne zărească pentru ca obrazul să i se lumineze de bucurie. GHEŢIE; 11. (refl. unipers.) a se face lumină: înainte de patru dimineaţa m-am dus în bibliotecă ...; am stat acolo pînă ce s-a luminat bine. EL.; a se lumina de ziuă, a se face ziuă: nu se luminase încă bine de ziuă. GHEŢIE; 12. (refl.) a se însenina: se luminează cerul; a se lumina a ploaie, a căpăta o lumină difuză care anunţă venirea ploii: s-a luminat a ploaie; lumină ceţoasă; începe să cearnă mărunt. CAR. [De la lumină]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)lumínă , lumini
f. 1. (fiz.) radiaţie de natură electromagnetică emisă de corpuri incandescente (cu sau fără flacără) sau luminescente, care are capacitatea de a impresiona ochiul omenesc: misterul suprem al cosmosului e cel al luminii. BL.; viteza luminii este de 300 000 km/s; lumină albă, lumină mijlocie a zilei, cu un spectru continuu şi complet, alcătuit din culorile roşu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi violet; lumină rece, lumină neînsoţită de radiaţii infraroşii, cu un efect termic redus; lumină naturală, lumină complet nepolarizată; lumină zodiacală, luminozitate a cerului nocturn datorată difuziei radiaţiei solare de către particulele pulverulente din spaţiul interplanetar, vizibilă seara la vest sau dimineaţa la est; lumină neagră, radiaţii ultraviolete invizibile care provoacă fluorescenţa unor corpuri; an-lumină, v. an; 2. efectul acestei radiaţii; (spec.) iluminarea produsă de soare; strălucirea soarelui: în bisericile gotice lumina pătrunde ... modificată de culorile vitraliilor. BL.; în văzduhul senin e lumină mare şi limpede. SAD.; lumină nu e decît pe pămînt, univesul e de catran. PR.; pe lumină, pînă a nu se însera: s-a întors acasă pe lumină; a vedea lumina zilei, a se naşte; a ieşi la lumină, a) a scăpa de primejdie; a ieşi dintr-o situaţie grea: cu sensibilitatea şi scrupulele tale e firesc să fi ieşit la lumină după o lungă rătăcire. GHEŢIE; b) a se dezvălui, a ieşi la suprafaţă; a face public: toate lepădăturile, toate putregaiurile lui 1848 şi ale lui 1868 au ieşit iarăşi la lumină. EM.; adesea adevărul iese la lumină; a scoate pe cineva la lumină, a) a scoate pe cineva dintr-o încurcătură: o, tu, zînă adorată, scoate-ne iar la lumină. AL.; b) a ajuta pe cineva să se emancipeze; a pune ceva în lumină, a face (mai bine) cunoscut; a scoate în relief, a pune în evidenţă, a sublinia: vreau să pun în lumină altceva. GAL.; refuză să-şi pună în lumină calităţile fizice; (limpede) ca lumina zilei, foarte clar, evident; incontestabil; 3. iluminat artificial; sursă (bec, lampă, lumînare, candelă etc. aprinse) care îl produce: şi merseră cu lumini. DOS.; era o lumină mohorîtă în vagon. EL.; adormeau toţi îndată ce stingeau lumina. PR.; lumină electrică, iluminare cu surse de lumină care consumă energie electrică: casa zăcea într-o obscuritate totală, fiind nevoie să se foloseacă lumina electrică. GHEŢIE; a pune lumina sub obroc, a ascunde adevărul; 4. (spec.) sursă luminoasă (de obicei colorată) aflată pe un vehicul, pentru indicarea poziţiei sau pentru semnalizare; lanternă: ai uitat luminile aprinse!; 5. (impropriu; mai ales la pl.) lumen: un bec de o sută de lumini. VINEA; 6. (fig.) radiere, strălucire a feţei: n-are nici o lumină pe faţă tata. ST.; 7. (fig.) sclipire; licăr: în ochii lui adînci plutea ... o lumină cumplită. SAD.; o lumină de stupoare îi stăruia în priviri. PR.; 8. punct luminos: lumini răzleţe fugeau pe lîngă geamuri. GHEŢIE; 9. părţile luminate (prin mijloace specifice) într-un tablou; 10. (şi lumina ochiului) pupilă: ochii, cu luminile mărite, negre, luceau aţintiţi, plini de gînduri. SAD.; 11. (fig.) ochi; privire: îngeraşi cu dulci lumini. AL.; 12. tot ce-i poate fi omului mai drag, mai de preţ: binele ce mi l-ai făcut mie nu ţi-l pot plăti nici cu lumina ochilor. EM.; a-i fi cuiva drag (sau a iubi pe cineva) ca lumina ochilor, a-i fi cuiva foarte drag: un fecior pe care-l iubea ca lumina ochilor. OD.; am şapte feciori ... şi mi-s dragi ca lumina ochilor. VLAH.; a îngriji (sau a păzi) ca (pe) lumina ochilor, a îngriji, a feri, a păzi cu cea mai mare atenţie: ei aveau numai o fată şi o păzeau ca lumina ochilor. ISP.; 13. (pop.) piatră preţioasă la un inel; (spec.) diamant; 14. principiu creator originar în unele tradiţii folclorice (zoroastrism, neoplatonism); 15. (fig.) ceea ce aduce claritate în minte, ceea ce luminează spiritul; cultură, învăţătură, educaţie: cartea dă lumină omului; lumina filozofiei; a arunca (o) lumină sau a aduce (o) lumină (într-o problemă), a lămuri, a clarifica ceva; a se face lumină în capul (sau în mintea) cuiva, a pricepe, a înţelege; 16. (fig.; la pl.) cunoştinţe (raţionale): să recurgem la luminile maestrului; secolul luminilor, luminism1; 17. (fig.) om foarte învăţat, genial: n-au fost opriţi de a deveni nişte lumini ale ştiinţei. GHICA; 18. gaură prin care se dă foc: lumina puştii; 19. distanţa liberă dintre feţele interioare a două piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre feţele interioare opuse ale unui gol; 20. deschiderea liberă între elemente de construcţie; 21. (înv.) suprafaţă: o lumină de apă netedă. OD.; 22. (reg.) stăvilarul morii. [Probabil de la lume „lumină“]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Sinonime
1. a arde, a luci
2. (fig.) a se însenina
3. (fig.) a învăţa, a instrui
4. a se clarifica, a se lămuri, a se edifica
Proverbe
Lumina la întuneric mai mult luminează. [Adică cel învăţat între cei proşti]
[Zanne, 7279]
Drept ca lumina (cea dreaptă). [Zanne, 7280]
Cine a văzut lumina soarelui trebuie să vadă şi întunericul. AFC, 1439, p. 33]
A pune lumina sub obroc. [Candrea, 164]
A fi luminat, ca a doua zi de Paşti. [Candrea, 164]
Să-l cauţi cu lumina aprinsă. [AFC, 204, p. 42]
Propune definiţie
Raportează o problemă
