iPhone EditionFirefox Extension
logo dictinoar
Cuvântul săptămânii: CONCURS
Twitter Facebook
Info
Toate dictionarele

Rezultatele cautarii pentru "Lauda"

LAUDA

A da lauda - a multumi. Sursa: Dicţionar de expresii și locuţiuni românești

láudă

s. f. (sil. la-u-), g.-d. art. láudei; pl. láude Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii române

láudă , laude

f. 1. apreciere elogioasă la adresa cuiva sau a ceva; elogiu: îmbătîndu-mă cu boarea înşelătoare ... a laudelor pe care mi le aduc cei din jur. CF.; cuvinte de laudă, cuvinte elogioase; laudă de sine, lăudăroşenie; fală, trufie, orgoliu: lauda de sine nu miroase a bine. Z.; 2. mărire! slavă! glorie!: laudă poporului!. BOL.; a da (sau a face, a aduce etc.) laudă, a lăuda, a mulţumi: dete laudă Domnului. ISP.; a făcut cîteva laude d-lui L. Catargi. MAIOR.; 3. imn religios (cu texte din psalmi) de preamărire a lui Dumnezeu; 4. onoare, preţuire acordată cuiva; mulţumire; recunoştinţă: este vrednic de lauda semenilor; 5. (înv.) autoritate, vază: Ptolomeu are mare laudă. BIBLIA. [De la lăuda]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)

lăudá , láud

vb. 1. (tr.) a-şi exprima preţuirea, admiraţia faţă de cineva sau de ceva; a elogia, a omagia: se grăbiră să-l laude pentru frumoasele lui cuvinte. SAD.; 2. (bis.; tr.) a glorifica, a slăvi: lăudaţi pe Domnul!; 3. (refl.) a spune (în public) lucruri de laudă despre sine însuşi; a-şi etala mereu meritele, calităţile (exagerîndu-le); a se făli, a se fuduli: aşa este, dar te prea lauzi. CR.; cum te mai lauzi?, ce mai faci?: tu cum te mai lauzi? GHEŢIE; laudă-mă gură că ţi-oi da o bucătură (sau friptură), se spune pentru a atrage atenţia asupra lăudăroşeniei cuiva; 4. (refl.) a-şi exprima satisfacţia, mulţumirea; a se mîndri: tu te lauzi că Apusul înainte ţi s-a pus? EM.; 5. (refl.) a face paradă; a se împăuna: nu doream preţuirea unei proaste, care... se laudă cu tine peste tot. PR.; 6. (refl.) a face pe grozavul; a se grozăvi: se laudă că ne-a bate. POP. [Lat. laudare]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)

Proverbe

La lauda mare, nu merge cu sacul. [Candrea, 155]
De la lauda mare, te întorci cu sacul gol. [AFC 524, p. 16]
Laudă mare, traistă goală. [AFC 1422, p. 7]
Lauda de sine pute. [Zanne, 16077]
Lauda de sine nu miroase a bine. [AFC 1439, p. 9]
Lauda în faţă e jumătate ocară. [Candrea, 155]
Lauda nu-i cu bani. [Zanne, 16079]
Lauda vine de la sine. [Zanne, 16080]
Cel cu laude mari face ispravă mică. [Zanne, 16081]
Lauda aduce pagubă. [Candrea, 155]
Fapta bună nu are laudă. [Candrea, 155]
Nu te lăuda celui ce te ştie. 16084]
A lăuda în faţă este a batjocori. [Zanne,16085]
Lumea să te laude, câinii lasă să te latre. [Zanne, 16086]
Cine se laudă singur se ocăreşte pe sine. [Zanne, 16101]
Altul să te laude, nu gura ta. [Zanne, 16107]
Tot olariul laudă oala sa. [Candrea, 156]

Contact

Puteţi să ne contactaţi la adresa de mail dictionar@litera.ro

Propune definiţie


* Cuvântul va fi analizat, şi ulterior acesta va putea fi aprobat. Editura Litera îşi rezervă dreptul de a modera şi de a întreţine dicţionarul folosind un limbaj adecvat, coerent şi decent.

Raportează o problemă

Puteţi să ne semnalaţi o problemă completând formularul de mai jos:

Hosting SEO monitor
Copyright © 2009 litera.ro | Dezvoltat de Bunt Studio