Rezultatele cautarii pentru "Iubire"

iubíre

s. f., g.-d. art. iubírii; pl. iubíri Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii române

Iubire

** <Ung 1970>, r. Karoly Makk, i. Lili Darvas, Mari Töröcsik.Claustrată pe patul ei de suferinţă, o bătrână piere, împreună cu lumea tinereţii ei, de la începutul secolului. Nora îi vorbeşte despre fiul care turnează un film în America. De fapt, fiul e la închisoare, condamnat politic.→ Încă din generic eroina e înăbuşită de un balast al obiectelor desuete, retrasă, undeva, în afara timpului, plutind printre vagi crâmpeie de realitate şi năluciri, aţipind mereu, prăbuşindu-se în somnul viclean care o pândeşte de pretutindeni. Numai că bătrâna se vrea încă trează, ea strânge între degete o scrisoare de la fiul din străinătăţi care trebuie citită. Rolul mamei e interpretat de Lili Darvas, văduva dramaturgului Franz Molnar, emigrată în USA din anii '30, iar piesa a fost reprezentată şi la noi, cu Maia Morgenstern în rolul principal. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

IMPOSIBILA IUBIRE

* <1983>, i. Constantin Vaeni (Pr. Avelino şi Pr. ACIN), i. Şerban Ionescu, Amza Pellea, Irina Petrescu, Tora Vasilescu.Călin Surupăceanu se implică, fără să întrebe, în existenţele altora, mereu în condiţia “intrusului”. Condamnat să lucreze “la sol”, să mute cabluri din loc în loc, el apare ca un Sisif sub cerul ostil.→ Adaptare palidă, denotând o superficială lectură a romanului lui Marin Preda “Intrusul”, dreasă, în schimb, cu imitaţii din succesele româneşti ale timpului, de la Proba de microfon la Reconstituirea. Bună prezenţă pt. protagonist şi inspirate performanţe de imagine ale lui Anghel Deca (Pr. ACIN). Pt. Petrescu, “prima trecere de la ingenuitate la maturitate” – cum o autocaracteriza. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

LACRIMI DE IUBIRE

* <2006>, r. Iura Luncaşu, i. Adela Popescu, Dan Bordeianu, Carmen Tănase, Alexandru Papadopol, Sebastian Papaiani, Ilinca Goia.Neconsolată după decesul soţului ei survenit într-un accident de avion, Amalia (Elvira Deatcu) traversează o teribilă depresiune. Starea ei psihică se agravează atunci când începe să-i întâlnească fantoma în casă. De fapt, magnatul lipsit de scrupule n-a murit ci şi-a camuflat doar dispariţia.→ În jurul acestei drame, eroii telenovelei cu acelaş titlu (200 de episoade difuzate de Pro TV) îşi împlinesc visele şi îşi trăiesc îndoielile. Lungmetrajul îi conservă personajele şi echipa tehnică, găsind un final serialului care se întrerupsese, oportun, înaintea deznodământului. Întâmplările extraordinare sunt tratate ambiguu, cu anumite valenţe parodice, deşi nu se întrevede bine care e publicul ţintă al filmului, cel care a vizionat serialul sau cel care nu-i cunoaşte episoadele. Filmul anunţă, însă, o promisiune certă: debutul unui autor de imagine de talia lui Adrian Silişteanu. Secv. rapel: spargerea nunţii, văzute de sus, la propriu, plastic şi sugestiv. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Cealaltă iubire

* <USA 1985>, r. Robert Ellis Miller, i. Lindsay Wagner, Jack Scalia.Şefa marketingului unei edituri are satisfacţii profesionale, o căsnicie fericită, doi copii reuşiţi şi un soţ tandru. I-ar mai trebui şi un amant? Promiţătorul romancier Jack Hollander vrea să fie mai mult decât atât...→ Scurtă întâlnire fără profunzime, melodramă sentimentaloidă comentată de o muzică peltoasă, lipsită de fantezie precum întreaga dramă. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

O tragică iubire

*** Ro -Fr-Ger 1993>, r. Radu Gabrea, i. Werner Stocker, Dana Vavrova, Erich Bar, Dominique. Sanda, Serge Reggiani.Un biet vînzător de romane sentimentale trăieşte aventura vieţii sale cu o prostituată din Berlinul anului 1900.→ Pornind de la cartea lui Georg Hermann, dar oscilând între Brecht şi Dumas-fiul, românul Gabrea reface “Traviata” în atmosfera Berlinului din 1903, în spaţiul dintre Unter den Linden şi...Cercul Militar din Bucureşti, cu ajutorul scenografului Florin Gabrea (Pr.UCIN) şi al operatorului Dinu Tănase (Pr. UCIN). Un regizor format la Buftea descrie o iubire boemă într-un mediu care-şi epuizează revoltele prin berării şi sentimentele în melodramatice alcovuri, dragoste dăruită şi cumpărată cu gelozii şi răzbunări tip “La belle époque”. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Iubire interzisă

** <USA-Rus 1999>, r. Aleksandr Buravsky, i. Keith Carradine, Brian Dennehy Judd Hirsch.În primăvara anului 1940 un ratat al divertismentului american este primit triumfal în lumea showbussinesului estonian. O dragoste năvalnică înfiripată cu fiica unui bogătaş evreu local sfârşeşte tragic în conjunctura istorică a epocii.→ Filmul e scindat, la mijlocul său, printr-o drastică fractură: prima parte e o dramă sentimentală, întinsă pe câteva luni de înfiripare şi intensă iubire, într-un spaţiu redus, la un moment dat, chiar la o vilă; cea de a doua se întinde pe parcursul a 20 de ani, la scara mapamondului, din New York până în Vladivostok. Prima e, în pofida romantismului ei, o frescă istorică reuşită a unor destine strivite; cea de a doua, de lungime sensibil egală, e o tipică melodramă a ororilor, în care oriunde ar fi ei, în lagărul siberian sau în jungla metropolei americane, eroilor li se întâmplă o groază de nefericiri. Evident că prima e profund alterată de cea de a doua deşi în ambele, calităţile regizorale în mizancadru, în conceptul secvenţei şi în decupaj rămân evidente. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Iubire blestemată

** <USA 1982>, r. Paul Schrader, i. Nastassja Kinski, Malcolm MacDowell.Victime ale unui blestem ancestral, un frate şi o soră se transformă în pantere ucigaşe, de câte ori fac amor.→ Spre dosebire de varianta anterioară, “pisica”- panteră nu sălăşluieşte numai în fată, ci şi în fratele ei (MacDowell) şi povestea e dreasă cu garnitură incestuoasă. Remake-ul beneficiază de efecte speciale digitale şi realizatorul vizează, magic, paralela femeie–felină în secvenţe de o excepţională frumuseţe. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Iubire şi dependenţă

* <Aust 2005>, r. Neil Armfield, i. Heath Ledger, Abbie Cornish, Geoffrey Rush.Un poet nerealizat şi o pictoriţă fără public se iubesc cu pasiune. Nimic nu pare să le reziste, se şi căsătoresc. Dar paradisului îi urmează infernul toxicomaniei, patimă care le ucide şi dragostea prin autodistrugere.→ Un roman modern de Luke Davies e tratat academic şi moralizator, laborios elaborat, cu rezultate garantat soporifice. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Iubire pe zăpadă

*** <Can-RFG 1987>, r. Willy Bogner, i. John Eaves, Suzy Chafee.Un băiat aleargă după o fată, dar nu oricum, ci pe schiuri!→ Poveste mai mult decât convenţională, pretext ingenios de a-i pune în valoare pe Eaves, campion mondial la schi şi pe Chafee, membră a echipei olimpice a SUA. Filmări (superbe!) la Aspen, Saint-Moritz, în Maui-ul Hawaiian şi pe alte cunoscute pârtii ale lumii. Bogner are fantezie umoristică, el fabrică burlesc pe zăpadă puzderie de gaguri, iar Eaves face ghiduşii mai tari decât Jim Carrey. Partea lirică e însă mai puţin convingătoare. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Ea şi el /Poveste de iubire

*** <USA 1938>, r. Leo McCarey, i. Irene Dunne, Charles Boyer.Îndrăgostiţi într-o croazieră, Michel şi Terry nu-şi mărturisesc că el e în ajunul căsătoriei cu o jună milionară, iar ea e în drum spre amantul ei. Cei doi amorezi îşi acordă reciproc un răgaz de gândire, dându-şi întâlnire peste exact o lună pe terasa celui mai înalt imobil din New York. Dar, în drum spre locul plănuit, Terry suferă un accident care le încurcă planurile.→ Film romantic pe urmele căruia autorul a ţinut să revină într-un rem. realizat două decenii mai târziu, sub titlul An Affair to Remember, după acelaşi scenariu (interpretat de Cary Grant şi Deborah Kerr), mai apăsat comedie decât originalul. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Poveste de iubire

* <USA 1997>, r. Theodore Witcher, i. Lorenz Tate, Nia Long.Peripeţiile sentimentale ale unui cuplu de intelectuali, infatuaţi şi plicticoşi ca mai toţi intelectualii, dar aceştia sunt “de culoare”, circumstanţă agravată, deci, de complexe rasiale. Ei se caută, se împacă, se ceartă, iar se împacă şi tot asa, până la sfârşitul filmului, când admit că amândoi au greşit mult şi vor să fie din nou împreună.→ Original story, nu? În plus sporovăială fără sfârşit întreruptă, când şi când, de furtunoase partide de sex, ambianţe de filmare disipate în biblioteci, discoteci, cafenele literare, magazine de muzică şi, acolo unde măştile cad, cele două dormitoare ale protagoniştilor. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Dependent de iubire

*** <USA 1988>, r. Arthur Allan Seidelman, i. Barry Bostwick, Colleen Camp.Patru femei se cunosc între ele datorită unui escroc sentimental care le-a otrăvit viaţa. Pornind de la anunţuri matrimoniale, el le întindea momeala potrivită fiecăreia dându-se ba om de afaceri în criză de numerar, ba scriitor de geniu care mai are nevoie doar de sponsor. Cvartetul înşelatelor decide să se răzbune.→ Vivisecţie, de un umor amar, a condiţiei femeilor trecute de 30 de ani “care au mai multe şanse să fie ucise de un terorist decât să se mărite”. Un Monsieur Verdoux al anilor '80, care nu-şi mai ucide soţiile ci le ruinează, tratat, din păcate, în cheie (melo)dramatică şi nu comic-cinică. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Ultima iubire

** <USA 1997>, r. Graeme Rattigan, i. Jack Thompson, Jacqueline McKenzie.Un grup de vilegiaturişti au fost convocaţi, pe o insulă, la nunta unui amic. Acolo, însă, biserica locală pune piedici birocratice ceremoniei. Iar mireasa, condamnată de un morb fără iertare, nu poate aştepta! În lipsa altei soluţii, proprietarul iahtului care i-a adus se oferă să oficieze el, cu tradiţionalul drept al... comandantului de vas.→ În pofida unui abuz de clişee precum abundenţa ralantiurilor, e de remarcat în această melodramă climatul vital în care se dezvoltă până ce, pe la jumătatea filmului, intervine acordul grav al fatalităţii. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

O iubire de neuitat

** <USA 2002>, r. Adam Shankman, i. Mandy Moore, Shane West, Peter Coyote.Landon, un tânăr rătăcit printre capcanele tinereţii e recuperat de cea mai impopulară dintre colegele sale, fiica predicatorului.→ Melodramă inspirată de un roman al lui Nicholas Sparks, care scoate în evidenţă frumuseţea spontană, echilibrată şi originală a protagonistei, în pofida rolului ingrat prin monotonie. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Mai presus de iubire

** <Ger 2001>, r. Matty Geshonneck, i. Robert Atzorn, Martina Gedeck.Tulburat de sinuciderea surorii sale, un prof universitar de literatură porneşte o investigaţie care-l aduce spre cel ce le-a ucis tatăl în cel de-al doilea război mondial. E vorba de comandantul unui pluton de execuţie, vinovat de masacrarea unor civili. Din exces de zel l-a executat, fără judecată pe unul din subordonaţii ce refuzase dezonoarea militară. Dar între fiica ucigaşului şi fiul răzbunător se leagă o relaţie complice şi complicată de iubire.→ Dramă redată de un regizor care, judecând dupa nume, ar putea fi urmaş al celebrului actor antifascist Erwin Geshonneck. El cotrobăie prin moştenirea nazistă a ţarii sale stimulat de un roman al lui Bernd Sültzer, continuând, într-un fel, tradiţia familiei. Dar, cu toate bunele intenţii, realizatorul nu se poate sustrage unei abordări banale şi fără fior liric. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

O iubire imposibilă

*** <RPC-HK 2000>, r. Wong Kar-wai, i. Tony Leung (Pr. Cannes), Maggie Cheung.Din ghemul încâlcit de scene domestice care ocupă aproape o treime din film, se desprinde, orbitor,.premisa: El şi Ea, vecini de apartament, sunt amândoi victimă a adulterului şi la fel de chinuiţi de singurătate. O banală conversaţie dintre ei devine revelatoare: “De unde aveţi cravata?” – întreabă Ea. “Mi-a dăruit-o soţia!” – răspunde El, adăugând: “E un model care nu se găseşte în Hong Kong. Totuşi – remarcă Ea, “soţul meu are o cravată identică”. “Ciudat, şi soţia mea are o geantă exact ca a dvs”. Şi de la aceste neutre obiecte vestimentare se ajunge la certitudinea legăturilor adultere dintre respectivele “jumătăţi”. Ce să facă cei trădaţi? Să se răzbune?→ Ceea ce e particular în acest cvartet sentimental este că perechea adulterină e ignorată, intervine doar, când şi când, surprinsă din amorsă sau telefonic. Astfel, atenţia rămâne concentrată asupra soţilor înşelaţi, ceea ce îi întăreşte filmului impactul psihologic şi-i conferă un freamăt poetic deosebit. Cu tot premiul său, Leung n-a eclipsat farmecul emanat de miraculoasa interpretă a Irmei Vep. Secv. rapel: prinsă în cleşte, la vecin, de o interminabilă partidă de cărţi disputată în camera de trecere, casta eroină n-are altă soluţie decât să aştepte. Fiindcă mobilierul acestuia e sărac, ea s-a întins pe pat în vreme ce bărbatul e pe scaun. Jenaţi de situaţie, îşi ocolesc amândoi privirile şi tocmai această evitare sporeşte mai mult impactul erotic al scenei. César film străin. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

O iubire fără sfârşit

* <USA-NZ 1998>, r. Vincent Ward, i. Robin Williams, Cuba Gooding Jr., Max Von Sydow.La câţiva ani după ce îşi pierde cei doi copii într-un accident mortal de automobil, Chris îi urmează în moarte, strivit, la rândul său, pe autostradă. În timp ce se lasă condus, prin Paradis, de o călăuză, soţia sa Annie se sinucide şi ajunge în infern. Ca un mitologic Orfeu, Chris nu ezită să părăsească “Summerlandul” pentru a-şi regăsi iubirea.→ Filmul acesta nici n-are poveste, ci scenografie, cadru feeric sau, dimpotrivă, de oroare dantescă. La plastica originală contribuie şi efectele speciale picturale pentru care Joel Hynek a fost recompensat cu un Oscar. Dar, ca pretutindeni, şi aici infernul e tapisat cu intenţii bune. Dorinţa de a face din pictură un univers al iubirii îl împinge pe cineast la calofilie şi kitsch, iar filmul derapează din meditaţie în peplum. Expresionism întârziat! Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Iubire de mamă

*** <USA 1990>, r. David Greene, i. Meg Tilly, Ed Begley Jr., Michael O'Keefe.O distinsă şi preţuită arhitectă descoperă, într-o zi, că fetiţa ei în vârstă de 5 ani a fost abuzată de propriul tată. Revelaţia evidentă, întâmpină rezistenţa justitiei a cărei decizie mama, devotată copilului, o sfidează. Ca urmare, femeia e condamnată la detenţie.→ “Am încercat să urmez legea în tot ceea ce am făcut, dar legea nu e şi dreaptă!” – spune, în concluzia acestei docudrame, eroina. Dincolo de problema inflamantă pe care o ridică filmul, merită preţuită delicateţea şi pudoarea abordării subiectului. Când fetiţa acuză perversiunea tatălui, ea o face involuntar, la vederea grupului statuar al lui Rodin, “Sărutul”, arătându-l cu degetul şi spunând inocentă: “Şi pe mine mă atinge tata acolo. Şi mă obligă să fac lucruri...” În rolul mamei ultragiate, Tilly e mai frumoasă ca oricând şi are o deplină demnitate în tot ceea ce face. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

O iubire nemuritoare

** <USA 1994>, r. Bernard Rose, i. Gary Oldman, Jeroen Krabbé, Johanna ter Steege.După moarte, Beethoven îşi lasă avutul “iubirii sale nemuritoare”, fără a preciza însă pe care dintre numeroasele sale femei o avusese în vedere. Secretarul maestrului (Krabbé), executor testamentar, porneşte în explorarea vieţii sale amoroase, înarmat doar cu misterioasa semnătură pe o scrisoare de amor a unei necunoscute.→ Iată un caz ciudat de decalaj între scenarist şi regizor, deşi sunt una şi aceeaşi persoană. Rose scenaristul simte, grandios, ceea ce Rose regizorul nu reuşeşte să vadă. Construit ingenios, ca un film-anchetă, opera nu-şi împlineşte făgăduielile, devenind o palidă ilustrare a subiectului tocmai din cauza diletantismului regizoral. Platitudinea contextului e atât de apăsătoare încât până şi muzica beethoveniană (dirijor Georg Solti) pierde din strălucire. Într-o apariţie episodică, cea de a 15-a încarnare a rebelului compozitor, Gary Oldman nu prea convinge. De altfel, toţi nterpreţii sunt îndrumaţi stângaci, singurul care se sustrage eşecului fiind miraculosul olandez Krabbe, excelent în tot ceea ce face. Pt. Beethoven v. Un grand amour de Beethoven şi The Magnificent Rebel. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Iubire pătimaşă

* <It 1995>, r. Fabrizio Costa, i. Carol Alt, Mathieu Carrière.Laura are dificultăţi familiale: soţul a înşelat-o cu bona copilului, iar cumnata, Anna, e căsătorită cu un senator mult mai în vârstă ca ea. La o petrecere, aceasta îl întâlneşte pe Antonio, socotit pretendent la mâna frumoasei Kitty. Când legătura lor devine publică, Anna trebuie să suporte oprobriul societăţii.→ Cronică mondenă care se pretinde o adaptare contemporană a Annei Karenina. Anna a devenit marchiză, Antonio (Vronski) nu mai e ofiţer ci inginer, “căpitan” de industrie, accidentul feroviarului din prolog e substituit prin prăbuşirea unui saltimbanc pe sârmă şi totul e transferat la Roma, “un mic sat în care toată lumea se cunoaşte”. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

O iubire secretă

** <USA 2005>, r. Ang Lee (Oscar, Glob Aur, Bafta), i. Heath Ledger (Bafta), Jake Gyllenhaal, Anne Hathaway, Randy Quaid.Jack şi Ennis trăiesc, o vară, la păşune, în pustietatea muntelui Brockeback. Datorită intimităţii la care-i obligă slujba, se înfiripă o poveste de iubire homosexuală, care se va întări cu trecerea timpului, deşi cei doi bărbaţi şi-au întemeiat fiecare câte o familie şi au urmaşi. Ei se întâlnesc pe furiş, de câteva ori pe an, într-o viaţă secretă, până ce unul dintre ei moare iar celălalt îi poartă, devotat, cenuşa pe muntele complice.→ Pornind de la un roman de Annie Proulx, Lee realizează un Love-Story, western paradoxal în care virilitatea legendară a cowboylor, simbol al masculinităţii heterosexuale, este implicată într-o relaţie homo. Provocarea culturală a stârnit entuziamul criticilor şi a determinat, prin zarva creată, un imens succes de casă. Relaţia umană e, însă, directă, explicită, exterioară, slabă în motivare şi evoluţie psihologică iar poezia e expulzată unilateral în ambianţa fotografică a peisajelor semnate de Rodrigo Prieto. Autorul galopează prin ani, călărind monoton elipsele, fără să aprofundeze mai nimic, într-un film fad, de un lirism decorativ. Secv. rapel prin dinamica mişcărilor sufleteşti: masa din Ziua Recunoştiinţei. Glob Aur, Bafta pt. cel mai bun film. Oscar pt. muzica. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

O iubire ca-n poveşti

o <USA 1998>, r. Andy Tennant, i. Drew Barrymore, Anjelica Huston, Jeanne Moreau.Daniela, tânără orfană emancipată pentru secolul XVI, poate cita pasaje întregi din Utopia lui Thomas Morus. Ea nu mai ascultă, smerită, poruncile mamei vitrege, ci i se opune cu isteţime, ba câştigă chiar complicitatea uneia dintre răsfăţatele-i surori vitrege. Mai are nevoie, această fată modernă, de intervenţia Zânei şi de mila lui Făt-Frumos? Zâna e înlocuită cu Leonardo (da Vinci!), iar Prinţului îi salvează ea viaţa...→ Varianta Fox a Cenuşăresei nu prea mai are a face cu originalul lui Perrault. Autorii asta au şi dorit, o variantă care să nu mai prezinte fata urgisită aşteptându-şi pasivă destinul, ci un exemplar de femeie contemporană. Abordarea feministă nu numai că desacralizează basmul, ci îl şi depoetizează, sacrilegiu care permite conformismului american să se lăfăie pe cinemascop în toată agresivitatea. Cât despre Moreau, ea răspunde, printr-un discurs, snobismului producătorilor care doresc neapărat o valoare europeană pe generic. V. Slipper and the Rose, Glass Slipper, In the Shoe Fits şi Die Eisprinzessin. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

O iubire de o vară

** <Ang 1995>, r. Christopher Menaul, i. Greg Wise, Embeth Davidz, Ben Chaplin.O tânără, primită din milă creştinească într-o familie evlavioasă, aduce învrăjbirea între trei fraţi. Cel care o câştigă este cel mai încet la minte şi mai iute la mânie. Lucru care va împinge legătura în dezastru.→ Fidelă în evocarea epocii, această adaptare a unui roman de H. E. Bates suferă de superficialitatea scenariului care înlocuieşte analiza psihologiilor cu clişeele melodramei. Remarcabile calitătile de comediană ale lui Davidz. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Iubire inimaginabilă

** <Fr-Ang 1992>, r. Louis Malle, i. Jeremy Irons, Juliette Binoche.Sedus de viitoarea sa noră, un energic “om public” îşi ruinează cariera şi familia şi îşi împinge fiul la sinucidere. În final, eroul decăzut vagabondează bombănind despre esenţa existenţei că “Doar dragostea dă sens necunoscutului!”→ Melodramă după un roman de Joséphine Hart, realizată de Malle la vârsta dificilă a nostalgiilor, cu tehnică erotică stilizată pe muchie de cuţit. De reţinut doar privirea lui Irons. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Poveste de iubire la Praga

* <USA-Ceh 1998>, r. Roger L. Simon, i. Gina Gershon, Rade Serebedzya.O pediatră americană cunoaşte în Praga un mare scriitor ceh dizident. Doctoriţa elogiază contribuţia păpuşilor la eliberarea de tentaţii sexuale reprimate iar scriitorul constată că “Sfârsitul comunismului a coincis cu apariţia pluralităţii opţiunilor” adică a publicitătii comerciale. Autorul celebrului roman “Contact sexual în blocul 11”, specializat în votcă şi bere bună, candidează la postul de Ministru al Culturii, iar doctoriţa e raportor la Conferinta Internaţională a Asociaţiei psihologilor. După ce gătesc împreună şi cântă, la patru mâini, sonate de Dvorak, fac şi baie în doi. Dar un obstacol neprevăzut apare la orizontul idilei: după mai bine de 45 de minute de proiecţie iese la iveală că bunicul doctoriţei a construit, pentru Hitler, lagărul de la Teresin, în care au sfârşit mătuşile sale.→ Filmul nu trebuie luat drept parodie! El se vrea grav, ca un dangăt de clopot pe marile teme ale actualităţii, deşi e cam greu ca această improvizaţie să găsească un public atât de candid încât s-o mai ia şi în serios. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Iubire în lumea bună

** <Ang 1994>, r Henry Cole, i. Elizabeth Hurley, Joss Ackland.Un tânăr american care face studii economice în Anglia şi îşi completează banii de buzunar în calitate de curier se îndrăgosteşte de Antonia, fiica unui bogat industriaş, dar aceasta îl foloseşte doar pentru a-şi procura droguri şi-i face viaţa, coşmar.→ Film baroc, stufos şi aglomerat, presărat cu gaguri horror de o violenţă şi o cruzime atroce. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Nemuritoarea iubire

** <Fr. 1936>, r. Abel Gance, i. Harry Baur, Annie Ducaux.În 1801, compozitorul dădea lecţii de pian tinerei Giulietta Guicciardi. Luând admiraţia infinită, pe care aceasta i-o purta, drept dragoste va fi sfâşiat de durere atunci când ea se va mărita cu un conte. Dar geniul va şti să-şi convertească suferinţa în nemuritor strigăt muzical.→ Flămând de experimentări ale limbajului, Gance se lansează în căutarea sincretismului dintre imagine şi muzică. “Sonata Lunii” devine expresia unei declaraţii de dragoste, “Simfonia a IX-a” traduce criza compozitorului prin absenţa sunetelor, iar “Pastorala”, chinul şi mecanismul creaţiei. Baur înfăţişează un geniu cu chip turmentat, abuzând de grimase în secvenţa când nu mai aude. În rolul Giulettei străluceşte frumuseţea compatrioatei noastre Jany Holt. Secv. rapel: momentul în care muzicianul îşi descoperă surditatea. V. Immortal Beloved, The Magnificent Rebel. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Cântec de iubire

** <USA 2004>, r. Shainee Gabel, i. John Travolta, Scarlett Johansson, Gabriel Macht, Deborah Kara Unger.Lorraine a avut ideea paradoxală de a plasa, prin testament, timp de un an, alături de fiica ei, moştenitoare de drept a casei, alţi doi străini: un universitar, profesor de engleză şi amicul ei, care-i e biograf. Coabitarea forţată a trio-ului e dificilă, dar pe măsură ce trece timpul cei trei sunt surprinşi de secretele pe care le află unii de la ceilalţi.→ Desi filmul are mai curând structura unei piese, cu tablouri succesive, el este adaptarea unui roman de R. E. Capps. Făcut în disperare, de un regizor fără vlagă, din tăceri lungi şi inexpresive sau, din numeroase lecturi şi trimiteri literare, citate culte sau chiar discursuri bineintenţionate, melodrama – că asta e, până la urmă! – foloseşte stângaci trucurile genului. Bun prilej, totuşi, de exercitiu, pt. actori. Mai ales pt. Travolta care, deşi puternic îmbătrânit, cântă şi dansează, dar mai mult joacă, punându-şi în evidenţă palierul dramatic Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Iubire blestemată

*** <Sp-It 1989>, r. Fernando Trueba, i. Jeff Goldblum, Miranda Richardson.Saltul straniu al unui scenarist american, abandonat de soţie şi cu un copil de îngrijit, în viaţa unui cineast încă necunoscut, pentru care i s-a comandat redactarea unui libret. Curând îşi va da seama că mobilul ofertei e sora realizatorului şi că lucrul la film îi modifică furtunos destinul.→ Thriller după romanul lui Christopher Frank, bizar dar fascinant, moment de maximă ambiţie al realizatorului spaniol. Replică-rapel adresată de regizor producătorului: “Publicul e grija ta, nu a mea!.” Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Iubire de frate

** <Ang 1969>, r. J. Lee Thompson, i. Peter O'Toole, Susannah York, Cyril Cusack.Un aristocrat scoţian, ale cărui raporturi cu sora sa sugerează o apropiere nu tocmai frăţească, încearcă un şantaj sentimental asupra acesteia pentru a o despărţi de soţ.→ Film-recital pus în cadru anume pentru O'Toole, care compune un tânăr bufon cu reflexe sadice în priviri, zburdând într-un străvechi “country dance”. Expunerea are o bizară structură de piesă teatrală, un fel de comedie tristă vag cehoviană de avânturi eşuate, deşi are la bază un roman de James Kennaway, care a scris şi scenariul. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Curiozităţi, iubire, îndoieli...

*** <Sp-Fr 2001>, r. Miguel Santesmases, i. Pilar Punzano, Rosa Mariscol, Silvia Marsó, Guillaume Depardieu.Sunt trei tinere surori şi tustrele-s nefericite: una e prea citită ca să se resemneze barmaniţă, cealaltă nu mai poate suporta viaţa de birou într-o carieră sigură, iar cea de a treia s-a instalat, confortabil, ca mamă şi menajeră, într-o căsnicie fără tandreţe. Miguel s-a folosit de toate, şi doliul după el le apropie.→ Ecranizare căreia o proză a Luciei Eixebarria i-a asigurat dialoguri inteligente şi spirituale. Trei fermecătoare actriţe şi o regie nu lipsită de fantezie le servesc exemplar. Replică rapel: “Există doar două categorii de oameni: fetele inteligente şi cele 6 milioane de dobitoci care le încurcă viaţa”... Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Strania iubire a Marthei Ivers

* <USA 1946>, r. Lewis Milestone, i. Barbara Stanwyck, Kirk Douglas.Încercând să spargă lanţurile care o legau de averea familiei sale, Martha şi-a ucis, în adolescenţă, mătuşa, lăsând să fie învinuit un inocent. La maturitate, un prieten devotat află secretul şi trebuie lichidat. Dar soţul şi complicele ei refuză s-o urmeze.→ Ecranizare a unui roman omonim de Jack Patrick, pe o idee generoasă a dezagregării morale, e deservită de rutina şi patetismul melodramei. Stanwyck, interpretă strălucind îndeobşte prin maliţie şi umor, e eronat distribuită în rol de vampă. Filmul e important fiindcă în el debutează un Douglas aproape de nerecunoscut, încă neformat. Avea, atunci, 30 de ani! Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Iubire Second Hand

*** <USA 1981>, r. Hal Ashby, i. Robert Blake, Barbara Harris, Sondra Blake.Un tip se trezeşte din beţie cu pirostriile gata puse şi cu trei copii, care nici măcar nu-s ai lui, în cârcă. Ar vrea să divorţeze dar n-are bani de tribunale, aşa încât, împreună cu noua soţie, pleacă prin Texas să-i recupereze ţâncii de la bunici.→ Continuând linia umorului absurd în care s-a specializat, Ashby se lasă, de astă dată, captiv unui dialog superfluu, fără stringentă necesitate. Balastul cuvintelor ar fi trebuit înlăturat mai ferm, apăsând pedala mizancadrului paradoxal la care excelentul autor de imagine Haskel Waxler a recurs adesea. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

Iubire neîmplinită

** <Sp. 1992>, r. Bigas Luna, i. Penelope Cruz, Stefania Sandrelli, Anna Galiena, Javier Bardem.Amorul, ura şi sexul... Amorul este Silvia, o tânără şi focoasă andaluză, fiica unei târfe cu inimă de aur, care s-a încurcat cu José, progenitura unui fabricant de chiloţi. Ura este cea a mamei posesive a junelui, care nu vrea în ruptul capului să-şi dea feciorul după o “putana”. Iar sexul este peste tot, începând cu panoul publicitar al unui taur cu atribute avantajoase.→ Melodramă cu oarecare umor, provocator înţesată de simboluri falice, când nu filmează dezinvolt chiar prohaburi dezvoltate şi cu oarecare inventivitate în jocurile erotice pe care le pune în scenă. Leu Arg. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

IMPOSIBILA IUBIRE

* <1983>, i. Constantin Vaeni (Pr. Avelino şi Pr. ACIN), i. Şerban Ionescu, Amza Pellea, Irina Petrescu, Tora Vasilescu, Gh. Şimonca, Petre Nicolae, Valeria Sitaru, Magda Catone, Radu Panamarenco.·Călin Surupăceanu se implică, fără să întrebe, în existenţele altora, mereu în condiţia ”intrusului”. Condamnat să lucreze ”la sol”, să mute cabluri din loc în loc, el apare ca un Sisif sub cerul ostil. Adaptare palidă, denotând o superficială lectură a romanului lui Marin Preda ”Intrusul”, dreasă, în schimb, cu imitaţii din succesele româneşti ale timpului, de la Proba de microfon la Reconstituirea. Bună prezenţă pt. protagonist şi inspirate performanţe de imagine ale lui Anghel Deca. (Pr. ACIN) Sursa: Dicţionar de filme românești

iubíre , iubiri

f. 1. sentiment de dragoste pentru o persoană se sex opus; amor; (concr.) ceea ce constituie obiectul acestui sentiment; iubit1, dragoste: eşti iubirea mea de-ntîi şi visul meu din urmă. EM.; 2. subiect, temă a unei opere artistice care tratează acest sentiment: la Eminescu, totdeauna iubirea e întreţesută cu natura. IBR.; 3. aventură amoroasă; relaţie de dragoste: de la un domino roz află de iubirea cutărei uşuratice. CĂL.; 4. sentiment de afecţiune, de preţuire pentru cineva sau pentru ceva: i-l dete în semn de iubire fiască. ISP.; iubire de sine, admiraţie şi grijă pentru propria persoană; egoism: să-arăt cît poate să-alinte pe cineva iubirea de sine. B.-DEL. [V. iubi]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)