Rezultatele cautarii pentru "Intarziere"
întârziére
s. f. (sil. -zi-e-), g.-d. art. întârziérii; pl. întârziéri Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneîntîrziére , întîrzieri
f. 1. faptul de a întîrzia; amînare în săvîrşirea unei acţiuni: orice întîrziere e prejudiţioasă. EM.; cu întîrziere, mai tîrziu decît trebuie: întoarcerea Vulpei n-a fost cu întîrziere. SAD.; fără (nici o) întîrziere, imediat, numaidecît, fără zăbavă: e bine să fie apucat scaunul ţării fără nici o întîrziere. SAD.; a fi în întîrziere, a fi rămas în urmă, a fi întîrziat: bănui că e în întîrziere şi va pleca curînd. GHEŢIE; 2. timp, durată cît cineva sau ceva întîrzie: trenul are o întîrziere de jumătate de oră; cu întîrziere de ..., întîrziind cu ...: sosi de la ţară cu întîrziere de cîteva zile. REBR. [V. întîrzia]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
