Rezultatele cautarii pentru "Intarata"
întărîtá , întărît
vb. 1. (tr.) a aduce în stare de mînie; a instiga, a aţîţa: cu gînd să ne-ntarte. AL.; a întărîta poporul; 2. (tr.) a îndemna, a îmboldi, a incita: întărîtau popoarele pentru o nouă cruciadă. BĂLC.; 3. (refl.) a se porni cu violenţă, a se înteţi: ne întărtăm la joc, ştii cole, ca la vîrsta aceea. CR.; (şi: (pop.) întărta). [Lat. intercitare]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Sinonime
1. a zădărî, a aţâţa, a incita, a stârni
2. a se înteţi, a se intensifica
3. (fig.) a se aprinde, a se înfierbânta, a se înfoca
Propune definiţie
Raportează o problemă
