Rezultatele cautarii pentru "Injurie"
injúrie
s. f. (sil. -ri-e), art. injúria (sil. -ri-a), g.-d. art. injúriei; pl. injúrii, art. injúriile (sil. -ri-i-) Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneinjúrie , injurii
f. 1. insultă, vorbă de ocară: chiar şi pănă acum a mai rămas ecoul injuriilor faţă de latinişti, ceea ce nu e drept. IBR.; 2. (rar) pagubă, acţiune cu efect vătămător: părea că Cerul, pe figura-i slabă, a pus stigmatul dragostei şi-al urii ... şi ale vremii nobile injurii. TOP.; injuriile timpului. [Din fr. injure, lat. injuria]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
