Rezultatele cautarii pentru "Inchide"
închíde , închid şi (înv. şi reg.) închiz
vb. 1. (tr.) a izola într-un spaţiu închis; a răpi cuiva libertatea: a rîs de furie şi-a-nchis în turn pe critic. COŞB.; l-a închis într-o cetate; 2. (fig.; tr.) a cuprinde, a conţine: scrisorile închideau în ele durerea. SAD.; 3. (refl.) a se retrage, a se izola (de lume): părăsise viaţa acestei lumi şi se închisese în mănăstire. GAL.; (fig.) Andrei Valahul tăcu, închizîndu-se deodată în sine. SAD.; 4. (tr.) a mişca (din balamale) pentru a acoperi deschizătura corespunzătoare: şi uşa casei o închiseră. BIBLIA; (refl. pas.) uliţele dorm, obloanele se închid. EM.; (fig.; refl.) o poartă se închide hermetic peste livada din fund. CĂL.; a închide ochii, a) a coborî pleoapele: închise ochii, să nu vadă acea groază. ISP.; b) a trece cu vederea: a închis ochii la toate obrăzniciile lui; c) a dormi: n-am închis ochii nici cît ai scăpăra din amănar. CR.; d) a muri: pînă n-o închide ochii şoimanul, să nu vorbim decît boierilor cu meteahnă. DELAVR.; a i se închide ochii cuiva, a-i fi foarte somn cuiva; 5. (tr.) a încuia cu cheia sau cu zăvorul; a zăvorî; 6. (tr.) a strînge împreunînd părţile: a închide umbrela; a închide cartea; 7. (refl.; despre răni) a se cicatriza: puse gura şi rupse rana ... pînă ce se închise şi se vindecă. ISP.; 8. (tr.) a întrerupe periodic, potrivit orarului: a închide magazinul; (refl. pas.) vine un moment al anului cînd deodată vînătoarea se închide. OD.; 9. (tr.) a desfiinţa, a suspenda activitatea: a închide fabrica; (refl. pas.) fu prins cu arcanul la oaste şi clasa se închise. CĂL.; 10. (tr.) a încheia o acţiune, a pune capăt: a închide o discuţie; 11. (tr.) a îngrădi, a împrejmui: o roată mare de mesteceni făcea un zid alb, care închidea ierbării mirositoare, înalte pînă la brîu. SAD.; (p. ext.) zidurile vecine, îmbrăcate în iederă, închideau vederea. TUD.; 12. (tr.) a opri accesul, a bara: ca să nu închidă leşii drumul neguţătorilor. NEC.; 13. (refl.) a se înfunda: de la un loc se închide calea şi încep a i se încurca cărările. CR.; (fig.) vechea estetică normativă se închidea singură într-un impas. VIANU; 14. (tr.) a întrerupe funcţionarea unui aparat: a închide televizorul; 15. (refl.) a se întuneca, a se înnora: vremea se închide; 16. (refl.) a căpăta o nuanţă mai întunecată: culorile s-au închis după un timp. [Lat. includere]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Sinonime
1. a bloca, a bara, a încuia
2. a (se) înfunda, a (se) astupa
3. a izola, a îngrădi, a împrejmui
4. a se retrage, a se pustnici, a se izola
5. a se întuneca, a se înnora
Propune definiţie
Raportează o problemă
