Rezultatele cautarii pentru "Impiedica"
împiedicá , împiédic
vb. 1. (refl.) a se lovi (în mers) de ceva; a da (mereu) peste cineva sau peste ceva (care stinghereşte, incomodează); a se poticni: se împiedică de ceva şi cade jos. CR.; (fig.) în activitatea sa prodigioasă el nu se împiedica în scrupule de conştiinţă juridică. BL.; 2. (tr.) a pune piedică la picioarele unui animal: a-mpiedicat calul şi şi-a pregătit culcuş. ST.; 3. (tr.) a frîna roţile unui vehicul (cînd se coboară o pantă): a împiedica căruţa; 4. (tr.) a pune piedica de siguranţă la mecanismul armelor de foc; 5. (fig.; tr.) a ţine pe loc, a sta în cale; a opri, a nu permite, a nu îngădui: între versantele munţilor circulaţia nu putea să fie împiedicată. BL.; această stare de perpetuă anormalitate ... ne împiedică să avem un comportament ofensiv. CF.; (şi: (reg.) împiedeca). [Lat. impedicare]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Sinonime
1. a se poticni
2. a înfrâna
3. a opri, a reţine
4. a jena, a stingheri
5. a zădărnici, a dejuca, a contracara
6. a înfrâna, a opri, (fig.) a frâna
Propune definiţie
Raportează o problemă
