Rezultatele cautarii pentru "Face"
face
face /feis/ I. s. 1. faţă, figură; to look smb. in the face a privi pe cineva in faţă. 2. expresie, mină; to keep a straight face a păstra o mină serioasă; to make faces at a se stramba la. 3. (cu art. hot.) neobrăzare; to have the face to do smth. a avea neobrăzarea de a face ceva. 4. faţadă. 5. (in expr.) face to face faţă in faţă (şi fig.); on the face of it aparent, la suprafaţă; to lose face a se face de ras; to save face a nu se face de ruşine; to smb's face fig. de la obraz. II. vt. 1. (2) a sta cu faţa spre. 2. (2) a da spre; my window faces the street fereastra mea dă spre stradă. 3. (2, 10) a infrunta; to face the music a infrunta greutăţile. 4. (2, 10) a căptuşi. 5. (down) a infrunta, a face faţă. 6. (up to) a se resemna (in faţa).face card /'feis k¸d/ s. onor, figură (la cărţi de joc).
face time /'feistaim/ s. nenum. amer. 1. timp in care cineva (se preface că) lucrează. 2. discuţie in direct (nu la telefon).
face value /"feis 'v{lju:/ s. (in expr.) to take smth. at face value a crede ceva pe cuvant, a lua drept bun. Sursa: Dicţionar englez-român
face
1. fata.2. (in expr.) Faire face a face fata. Face а face fata in fata. Sursa: Dicţionar Francez-RomânBabe Face vs. Al Capone
* <USA 1995>, r. Scott P. Levy, i. C. Thomas Howell, Lisa Zane, Doug Wert.Babe Nelson, depre care se spunea că a ucis mai mulţi oameni decât Attilla, a fost unul dintre personajele mitologiei gangurilor din Chicago, partenerul lui Dillinger şi, la un moment, cel mai căutat om din America, hăituit, alături de iubita sa, şi de poliţie, şi de inamici.→ “Ca Bonnie şi Clyde!” – veţi spune. Şi e clar, de la bun început, că Levy umblă după laurii lui Arthur Penn în această poveste despre care mai făcuse un film, cu 40 de ani înainte, şi Don Siegel. Numai că ceea ce la Penn avea fior romantico-tragic, în filmul de faţă nu e decât voluptatea masacrului. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)ANGEL FACE
*** <USA 1952>, r. Otto Preminger, i. Robert Mitchum, Jean Simmons.În urma unei bizare intoxicaţii cu gaze a bogatei doamne Tremayne, fiica ei vitregă îl ademeneşte pe şoferul ambulanţei, Frank, într-o aventură sentimentală, disimulată printr-o slujbă bine remunerată în casa părinţilor. Misterioasa fată care îşi adoră tatăl pare să-şi suporte greu mama şi Frank începe s-o suspecteze, mai ales după ce stăpânii casei cad amândoi victimă unui accident rutier din cauza unei defecţiuni la frâne, de care aparent ar fi responsabil şoferul. O căsătorie de convenienţă între cei doi tineri, înscenată de avocaţi în închisoare, sensibilizează juriul şi se obţine verdictul aşteptat: achitarea. Dar Frank nu mai acceptă să continue jocul.→ Farmecul acestui polar îl dau mai mult portretele psihologice decât intriga ambiguă: chipul de înger cu priviri otrăvite, flacără sumbră al lui Simmons, şi privirea maliţioasă cu care flegmaticul Mitchum îmbrăţişează teatrul lumii. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Aş face orice
* <USA 1994>, r. James L. Brooks, i. Nick Nolte, Whittni Wright.Deşi cu ambiţii de actor, Matt acceptă să fie şi şofer numai ca să pătrundă în studio. Dar când e aproape să-şi vadă speranţa împlinită, se pomeneşte că trebuie să aibe grijă de fetiţa sa de şase ani, pe care n-o mai văzuse, de mult, dinaintea divorţului. Ori fetiţa, abandonată, numai tandră nu e. În schimb, cucereşte studioul şi obţine un rol principal. Fetiţa, nu tatăl!→ Film improvizat pe măsura unui copil minune care evoluează vulcanic 90 de minute lăsându-i pe adulţi aproape în umbră. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)FUNNY FACE
** <USA 1957>, r. Stanley Donen, i. Audrey Hepburn, Fred Astaire.O librăriţă newyorkeză acceptă să fie manechin la Paris numai ca să-l întâlnească pe autorul empatologiei, teorie care o obsedează.→ Melodiile lui Gershwin, rochiile lui Givenchy, frumuseţea lui Audrey, eleganţa lui Astaire şi... eternul Paris văzut, în culori splendide deşi cam simpluţ, prin ochii celebrului fotograf Richard Avedon. Amic cu Donen, îi inspiră şi personajul dar îi induce, în bună măsură, şi invenţia vizuală. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)FACE IN THE CROWD, A
*** <USA 1957>, r. Elia Kazan, i. Andy Griffith, Patricia Neal, Walter Matthau.Eliberat din puşcărie graţie intervenţiei unei radiorealizatoare şi inclus în emisiunea ei “Un chip din mulţime”, un chitarist funambul îşi câştigă faima refuzând elogierea unui politician în campanie electorală. Trecând de la radio la TV, influenţa lui creşte. Ameţit de putere, devine periculos, dar realizatoarea îl anihilează dând publicului ocazia să audă ce spune atunci când se crede nebranşat la microfon.→ Interesant de comparat filmul cu Network al lui Lumet, apărut 20 de ani mai târziu. Kazan face din analiza demagogiei mass-media încărcătura de bază a filmului şi o studiază în profunzime. Întrebat cum i-ar explica eşecul comercial, Kazan a răspuns:”Cred că americanilor nu le-a convenit să se recunoască atât de manipulabili”. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)WOMAN'S FACE, A
*** <USA 1941>, r. George Cukor, i. Joan Crawford, Melvyn Douglas.O femeie cu chipul mutilat e transformată moral de chirurgia reparatorie.→ Rem. după En Kvinnas Ansikte (Su 1938). Crawford are un rol de substanţă. Conrad Veidt dă eleganţă eroului “negativ”. V. rem. Le miroir à deux faces. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)MAN WITH THE BOGART'S FACE, The
** <USA 1980>, r. Robert Day, i. Robert Sacchi, Franco Nero, Herbert Lom.Profund neconsolat de pierderea actorului preferat, un fan al lui Humphrey Bogart îşi propune să-i devină sosie cu ajutorul chirurgiei estetice. El îşi schimbă şi numele în Sam Marlowe (două faimoase personaje ale regretatului star) şi începe să practice, pe cont propriu, investigaţia poliţistă.→ Pornind de la un roman propriu, realizatorul încearcă, la 23 de ani după dispariţia protagonistului din Casablanca, un ingenios film de cult, pastişă declarată la The Maltese Falcon, dar punctată de numeroase alte referinţe cinefile. Ele sunt explicite nu numai în imagine (coperta unui album dedicat lui Bogart e la loc de cinste într-o librărie, iubita lui Sam e adâncită în lectura volumului “Şoimul maltez”) dar şi prin dialoguri cu citate de efect din apariţiile starului. “Mai lipsea doar Bacall!” – observa cineva. E prezent in schimb fidelul partener George Raft care, cu toată boala de care suferea, nu ratează ocazia să-i dea replica sosiei într-o ultimă apariţie pe ecrane. Cât despre Sacchi, “bogartul” lui Woody Allen, el vorbeşte şi se mişcă bucăţică ruptă din model, dar iluzia e de scurtă respiraţie. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Ultima lovitură
*** <Ang 1998>, r. Antonia Bird, i. Robert Carlyle, Ray Winstone, Lena Headey.O bandă de spărgători de bănci reuşeşte o lovitură grasă. Dar banii cuveniţi fiecăruia dispar în urma agresiunii unor necunoscuţi, cei care s-au opus cu violenţă “exproprierii” fiind ucişi. Ray, şeful infractorilor, trece la atac.→ Un personaj din Face ridică următorul reproş filmelor poliţiste: ele “îi prezintă pe infractori ca pe nişte animale, iar actorii îi redau ca pe nişte idioţi”. E clar că realizatoarea încearcă o soluţie nouă: nici diabolizarea acestora, dar nici eroizarea lor, cum fac unele polare franceze. Ea încearcă să navigheze echilibrat printre tentaţiile genului, să-i umanizeze pe briganzi, să le descopere motivaţii morale. În cazul lui Ray, de pildă, el a pornit alături de mama şi iubita sa din rândul militanţilor sociali, dar în faţa evidenţei că sistemul dominant e de neînfrânt, a trecut la soluţia îmbogăţirii forţate, ilegale dar rapide. Filmul, care excelează în descrierea şi motivarea unor caractere diferite într-o complexitate a relaţiilor umane care explică şi finalul neaşteptat, a beneficiat de Marele Pr. al Festivalului de filme poliţiste de la Cognac. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Străina
* <USA 1991>, r. Claudia Weill, i. Seymour Cassel, Gena Rowlands.După moartea soţului, Pat află că acesta îşi pierduse averea în speculaţii de bursă. În ciuda opoziţiei fiicei sale, ea se apropie de o femeie “fără acoperiş”, ajutându-i pe cei nenorocoşi.→ Dramă sentimentaloidă, bine jucată. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Un grădinar face carieră
***<USA 1979>, r. Hal Ashby, i. Peter Sellers, Shirley MacLaine, Melvyn Douglas (Oscar rol secund).Crescut departe de lume de către un bogătaş excentric un grădinar e confruntat, după decesul protectorului său, cu lupta pentru existenţă. Graţie unei confuzii se vede promovat în cercuri politico-sociale mereu mai înalte.→ Fabulă filozofică despre un “Candide” al epocii TV supralicitat, datorită deprinderii ipocrite care impune să ghiceşti ce vrea să spună interlocutorul îndărătul cuvintelor sale. Cum omul nostru nu zice decât exact ce formulează, lasă societatea în derută. La ultima sa apariţie, epuizat de boală, Sellers, deşi maliţios şi muşcător, e senin, cordial, firesc, vizualizând o misterioasă linişte interioară. Contribuţie sub aşteptări din partea lui MacLaine. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)De dragul aparenţelor
*** <USA 2004>, r. Alice Wu, i. Michelle Krusiek, Joan Chen, Jim Weng.La vârsta când mai toate americancele îşi aşteaptă, speriate, menopauza, Gao, o văduvă de 48 de ani, refuză să destăinuie familiei cine e genitorul copilului şi se mută în locuinţa din Manhattan a celei mai mari dintre fiicele sale. Ea se pune să-i caute un soţ acesteia, neştiind că fata, chirurgă emancipată, n-are treabă, e lesbiană! Dar şi fiica se agită să-i găsească soţ mamei, pentru reconcilierea acesteia cu familia.→ Originală comedie de moravuri despre bariera dintre generaţii şi civilizaţii. Dialogul, o combinaţie de aforisme şi vechi proverbe chinezeşti, e inteligent şi semnificativ, iar regia îi conduce pe interpreţi spre o binefăcătoare discreţie în mijloace. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Omul fără chip
*** <USA 1993>, r. Mel Gibson, i. Nick Stahl, M. Gibson.Spre deosebire de traducerea titlului, omul din film are chip, numai că are două: unul este o “faţă de vomă”, o monstruoasă cicatrice, mărturie a unui distrugător accident de circulaţie în care a pierit, în condiţii suspecte, unul dintre elevii săi; cealaltă jumătate este a unui caracter, a unui suflet integru. Învăluit în mister, el devine mentorul unui băiat rebel, împins de haosul unei familii dezorganizate în transele fanteziei nestăpânite. Dascălul nu-l meditează, nu-l educă doar, îl fortifică moral, îl readuce la realitate. Dar opinia publică are suspiciuni!→ Un roman al Isabellei Holland inspiră un film cald despre relaţia posibilă dintre două vârste, pe care o societate a viciilor o bănuie perversă. Debut regizoral al interpretului şi întâlnire cu un actor de excepţie la vârsta pantalonilor scurţi. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)O femeie face carieră
**** <USA 1988>, r. Mike Nichols, i. Sigourney Weaver, Harrison Ford, Melanie Griffith.O secretară, cu “cap pentru afaceri şi trup pentru păcat”, care şi-a investit cei mai buni ani ai tinereţii în stagii de calificare, vrea să se impună prin iniţiative, dar şefa îi fură ideile. Profitând că aceasta e accidentată, victima îi uzurpă autoritatea şi relaţiile, punând pe picioare o combinaţie cu o altă corporaţie.→ Nichols ne descrie, cu zâmbet pe buze, o lume de oameni înzestraţi, care-şi investesc tinereţi, energii, inteligenţe alergând după mirajul unui ipotetic succes. În pofida finalului cu triumful binelui, filmul e trist, şi regizorul se desparte de eroina sa, înfăţişând într-o transfocare înapoi, sute, mii de ferestre ale fagurelui companiei, procedeu pe care-l folosea, cu 60 de ani înainte, şi King Vidor pentru a înfăţişa drama individului înghiţit de mulţime. Actriţă de mare clasă, Weaver e o apariţie cameleonică, cu unduiri de şarpe, voce de catifea şi răzvrătiri de pisică sălbatică. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Schiţă pentru un portret
*** <USA 1996>, sc + r. Rob Fresco, i. Sean Young, William R. Moses, Chelsie Rose.Creatoare de portrete-robot, cu faimă din ce în ce mai largă, Gwen este invitată în orăşelul copilăriei ei pentru a elucida răpirea unei fetiţe care a izbutit să se salveze, dar indiciile arată că fusese victima unui pedofil. Ea transpune fidel pe hârtie datele fizionomice pe care i le furnizează copila pentru ca, la sfârşit, să-şi dea seama că, pornind de la amintirile victimei, s-a lăsat absorbită de propriile ei amintiri, desenându-şi tatăl vitreg, psihopat care-i terfelise anii copilăriei.→ Thrilerul acesta este atractiv, cât păstrează farmecul unei misterioase evocări nostalgice. Când lucrurile se clarifică şi legile genului îşi intră în drepturi iar autorul vrea să întreţină şi să sporească tensiunea, totul devine o mediocră şi covenţională improvizaţie cu neinspirate preluări de motive şablonarde. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Babilon în Brooklyn
*** <USA 1995>, r. Wayne Wang şi Paul Auster, i. Harvey Keitel, Michael J. Fox.Într-o dugheană din inima unui cartier aglomerat din New York, oamenii locului îşi încrucişează vieţi şi destine.→ După Smoke, iată-i pe cei doi autori într-o nouă celebrare surâzătoare a vieţii cotidiene din Brooklyn. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Faţă în faţă
** <USA 1997>, r. John Woo, i. John Travolta, Nicolas Cage.La Los Angeles, îndârjit în capturarea unui terorist care ameninţă oraşul cu o letală armă biologică, agentul Archer (Travolta) nu ezită ca, printr-un tratament chirurgical radical, să-şi grefeze faţa cu chipul răufăcătorului (Cage) şi să pătrundă, astfel, în închisoare, alături de fratele acestuia. La rândul, său, însă, şi Cage se foloseşte de obrazul lui Travolta, pentru a se infiltra în FBI.→ Scenaristul Mike Webb revine la motivul performanţei sale din Masca. Pus sub semnul dublului antinomic, filmul serveşte captivant sarcina protagoniştilor: fiecare dintre ei trebuie să simuleze că l-ar simula pe celălalt, maniheismul iniţial dobândind şansa ambiguităţii. În acest duel, actorul Cage e mai bun decât simpaticul, dar manieristul Travolta. Cel mai depăşit de pretext e însă regizorul, care pulverizează secvenţele într-un montaj gălăgios şi incapabil să adâncească ceva, deşi impresionând, uneori, auditoriul prin idei vizuale inedite. V. şi Darkman. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)fáce , fac
vb. (tr.) 1. a da fiinţă, a produce ceea ce nu era; a crea, a înfăptui: Dumnezeu a făcut lumea; 2. a întocmi, a alcătui, a realiza, a fabrica: Ercule făcu un laţ cu meşteşug. ISP.; a face cuie, v. cui; 3. a executa, a confecţiona: fă-mi cămaşă de fuior. POP.; 4. a procura un obiect, dispunînd confecţionarea lui de către altcineva: şi-a făcut pantofi; 5. a realiza o construcţie; a construi, a clădi, a dura: împăratul a dat de ştire... că oricine s-a afla să-i facă... un pod de aur..., aceluia îi dă fata. CR.; a face o casă; a face zid împrejurul cuiva, v. zid; 6. a clădi în poziţie verticală; a ridica: unii secerau, alţii legau snopi, alţii făceau clăi. CR.; 7. a marca, a contura trăsăturile; a trasa, a forma: a face un unghi; 8. a prepara o mîncare, un aliment; a găti: vom face plachie cu costiţe de porc. CR.; făce brînză din lapte. DRĂGHICI; a nu face brînză cu cineva, v. brînză; 9. a realiza printr-o activitate; a crea, a întocmi; a compune, a scrie: un poet de valoare ar fi însărcinat de primărie să facă o poezie ocazională pentru o serbare sau o inaugurare. IBR.; a face versuri; 10. a stabili, a institui o lege, o convenţie, o înţelegere: ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filozofie. EM.; 11. a aprinde, a aţîţa: toţi în pădure descălecară, dară focuri se temură-a face. B.-DEL.; să facă un foc la marginea cetăţii. ISP.; 12. a cîştiga, a agonisi, a strînge: lapte, brînză, unt şi ouă de-am putea sclipui să ducem în tîrg, ca să facem ceva parale. CR.; a face avere; 13. a aranja, a îngriji, a pregăti ceva: apucă-te de-ţi fă părul! AL.; gospodina făcu paturile devreme. SAD.; îşi face bagajele; 14. a da viaţă, a naşte: nu se împlineşte bine anul, şi femeia lui Ipate face un băiet. CR.; împărăteasa făcu un fecior. EM.; (absol.) se rugă să o lase înăuntru să se odihnească niţel, mai cu seamă că îi şi abătuse să facă. ISP.; (pop.) de cînd l-a făcut mă-sa, de la naştere: parcă era de-acolo de cînd l-a făcut mă-sa. CR.; 15. a concepe, a procrea: numai un copil o să faceţi. ISP.; 16. a oua: baba atunci se duce cu fuga, să afle ce i-a făcut găina. CR.; 17. a rodi, a produce, a da: în fundul grădinii avea şi un măr care făcea mere de aur. ISP.; viespea, miere după ce nu face, sare şi te-mpunge cu ace. PANN; 18. a scoate, a-i creşte muguri, frunze etc.: copacul a făcut flori; 19. a căpăta, a dobîndi, a-i apărea: a făcut bătătură; (fam.) a nu face mulţi purici undeva, v. purice; a face spumă (sau spume) la gură, v. spumă; a face zîmbre, v. zîmbre; 20. a se îmbolnăvi de ...: a făcut în primăvară o pneumonie şi s-a dus. GHEŢIE; a făcut rujeolă; 21. a face ochi, a) (fam.) a se trezi, a se scula din somn: în vremea asta coloniştii făceau ochi şi se grăbeau să se adune la sfatul de dimineaţă. SAD.; b) (fam.) a deveni vigilent, a fi atent: de data asta am făcut ochi, nu mă mai las înşelat; c) a putea deschide ochii la cîteva zile după naştere: cînd fată Griva opt-nouă căţei, noi îi lăsăm să sugă o săptămînă pînă fac ochi. ST.; a face faţă, v. faţă; a face feţe-feţe, v. faţă; a face gură (mare), v. gură; a face clon, v. clonţ; a face vorba (sau vorbele) v. vorbă; a face mutre, a se sclifosi, a fi mofturos: muza îmi face mutre. AL.; a face dragoste (sau sex), a se împerechea: nu-i nimic puişor, o să facem dragoste pe întuneric. GHEŢIE; a face labă, v. labă; a face trotuarul, v. trotuar; 22. a determina, a îndupleca, a convinge: nici el în de sine, nici prietenii ... nu l-au putut face să se însoare. CR., 23. a aduce în situaţia de a ..., a întocmi lucrurile astfel ca ...; a da posibilitatea de ...: cu-n zîmbet faci gîndirea-mi să se-mbete. EM.; a face scăpat pe cineva, v. scăpa; 24. a obliga, a sili, a constrînge: nu mă face să-ţi zic pe nume! AL.; 25. a predispune la ceva; a îndemna: eu te fac s-auzi în taină mersul cîrdului de cerbi. EM.; ştirea l-a făcut trist; a face de rîs (pe cineva sau ceva), a pune într-o situaţie ridicolă, incomodă, neplăcută: tu îmi faci casa mea şi pe mine de rîs. MAT.; a-şi face rîs de cineva (sau de ceva), v. rîs1; 26. a determina, a ajuta să-şi schimbe forma sau starea iniţială; a transforma în ...; a preface, a schimba în ...: n-am curajul să te descriu, să fac literatură din dragostea asta. EL.; vodă îl căftăneşte mare spătar şi-l face caimacam. CĂL.; (refl.) răul se face fire, simţirea amorţeşte. ALEX.; a (se) face bine (sau sănătos), a (se) însănătoşi: se jură că într-un ceas îl face bine. VLAH.; să te faci cît mai repede bine! GHEŢIE; a face din ţînţar armăsar sau (rar) a face calul armăsar, a exagera foarte mult: duşmanul e duşman, face calul armăsar. POP.; a face din cal măgar (pe cineva), a-şi bate joc (de cineva); a înjosi (pe cineva): nu mă faceţi din cal măgar, că vă veţi găsi mantaua cu mine. CR.; a face cuc (sau tun) (pe cineva), a îmbăta pe cineva: cucoana însă tot îndesa paharele boierului ... pînă îl făcu cuc. ISP.; a face coastele pîntece (cuiva), a bate pe cineva foarte tare: şi-i da piste un omuşor, care ţi-a face coastele pîntece. NEGR.; a face noaptea zi (şi ziua noapte) sau a face din noapte zi (sau ziuă), v. zi; a-l face în două (sau în patru), a despica, a tăia în (două, patru) bucăţi; a sfărîma, a ucide: dacă nu se da în lături lupul, în două îl făcea cu paloşul. ISP.; a (se) face bucăţi (sau bucăţele) ori fărîme, grămadă, praf, pulbere, scrum, ţăndări, a (se) distruge; a face capul calendar (cuiva), v. calendar; a-şi face gura pungă, v. pungă; a(-i sau a i se) face gura pungă (cuiva), v. gură; a-şi face urechea toacă, v. toacă; a face pe cineva tobă de bătaie, v. tobă; a face cuiva chica topor, a bate foarte tare; a face din căcat (sau din rahat) bici, v. bici; 27. a spune că este ...; a califica: vorbă-ndată-i trimitea şi netrebnic că-l făcea. POP.; l-a făcut prost; (refl.) nu te mai face aşa de bătrîn, că doar nu ţi-i vremea trecută. CR.; a face (pe cineva) cum îi vine la gură, a certa, a batjocori (pe cineva) fără a-şi alege cuvintele; a face cu ou şi cu oţet, v. oţet; a face (pe cineva) de vorbă, v. vorbă; a face pe cineva de două parale, v. para; a face pe cineva una cu cineva (sau cu ceva), v. ceva; 28. a duce la îndeplinire; a săvîrşi, a înfăptui, a realiza: mergînd ea acum zi şi noapte, nu ştiu ce făcu, că se rătăci. CR.; îşi făcea, pentru sine, o judecată pe care o socotea destul de înţeleaptă. SAD.; a face o eroare; (absol.) Dănilă face, Dănilă trebuie să desfacă. CR.; (refl. pas.) experimentarea se face în spirit matematic. BL.; a-şi face cruce, v. cruce; a-şi face semnul crucii, v. semn; a face abstracţie, v. abstracţie; a face haz (de cineva sau de ceva), v. haz; a face haz de necaz, v. haz; a face haz (pe cineva), v. haz; face ce face (sau ce poate) şi ..., încearcă în toate felurile şi izbuteşte să ...: mama zmeului făcu ce făcu şi trecu muntele. ISP.; ce face şi cum face ... sau ce (sau cum) face (şi) ce (sau cum) drege ..., ce pune la cale şi cum se descurcă încît ...: el ştie ce face, ce drege, de-mi aduce din cînd în cînd aşa cîte puţine, de poftă. CR.; a nu avea ce face (sau ce să facă), a) a nu avea ocupaţie: de cînd s-a pensionat, nu are ce face; b) a nu putea schimba nimic dintr-o situaţie; a nu avea încotro: văzînd că Ivan este om împărătesc, n-are ce să facă. CR.; c) a face o gafă, o imprudenţă, o trăsnaie: n-are ce face şi se bagă în vorbă neîntrebat; a nu avea ce face cu ..., a nu avea folos de la ..., a nu-i trebui: îţi dau şi dumitale punga asta, că eu n-am ce face cu dînsa. CR.; ce (mai) faci? cum îţi merge? cum o duci?; a face totul (sau a face tot posibilul ori toate chipurile) să (sau ca să) ..., a încerca totul, a se strădui pentru a ...: nu putem trăi în casa aceasta, de n-om face toate chipurile să scăpăm de hîrca de babă. CR.; ce face? cum? ce?; văzînd şi făcînd, procedînd după împrejurări, fără un plan; a avea (de-)a face cu ..., a) a avea ceva în comun cu ...; a avea relaţii cu ...: bunătatea nu are de-a face cu răutatea. CR.; b) a suporta consecinţele unei fapte: să-ţi arăt eu cu cine ai a face. ISP.; ce are a face? ce legătură are? ce interesează?: se pun ei de ospătează şi beu cît le trebuie; dar ce are a face? parcă nici nu se cunoştea de unde au mîncat şi au băut. CR.; n-are a face! nu interesează, nu are importanţă; a face caz (de ceva sau de cineva), v. caz; a face (cuiva) cunoştinţă cu cineva, v. cunoştinţă; a face parte din... (sau dintre...), v. parte; a face primul pas, v. pas; a face un pas greşit, v. pas; a face rost de ceva, v. rost; a-şi face apariţia, v. apariţie; a-şi face loc, v. loc; a-şi face drum, v. drum; a(-şi) face buzele, v. buză; 29. (realizează locuţiuni verbale) a face uz (de ceva), a folosi, a utiliza: a avut mulţi copii, pe care i-a crescut patriarhul, făcînd uz şi de bici. CĂL.; a face inventarul, v. inventar; (rar) a face inspecţie, a inspecta; (fig.) sînt stînci care vin şi fac inspecţie în apele de munte. SAD.; (înv.) a face judeţ, a judeca: fi-vom noi vrednici să facem judeţ cu braţele noastre. SAD.; (înv.) a face o ştire, a înştiinţa: Ieremia-vodă ... făcu o ştire cardinalului că Mihai-vodă voieşte a intra în Ardeal. BĂLC.; (rar) a face monopol, a monopoliza: monopol fac azi de drepturi. ALEX.; a face întrebare, a întreba: moşul iarăşi ... face întrebare. PANN; a face vorbă, a vorbi; a vocifera: nu mai face şi tu atîta vorbă, ca fariseul cel făţarnic. CR.; a face apel, a apela: gnosticismul face apel la spiritualizarea insului uman. BL.; a face efect, a impresiona: singura lor preocupare este de-a face efect asupra galeriei. GHICA; a face (o) haltă, a se opri pentru un timp (fiind în trecere): pînă la Zeliş, unde-i trăiau părinţii, făcuse o haltă la Cluj. GHEŢIE; a face cale întoarsă sau a face stînga împrejur, a se întoarce, a se orienta în direcţia opusă: cu toţii făcură calea întoarsă în faţa intransigenţei servitorului. GHEŢIE; l-a simţit pesemne, pentru că se opreşte brusc şi face stînga împrejur. GHEŢIE; a-şi face loc, v. loc; a(-şi) face vînt, v. vînt; a face vînt cuiva, a expedia, a concedia, a trimite: Iudita le făcea vînt la iuţeală în biroul Matildei. GHEŢIE; a face curte (cuiva); a curta: un intrigant ... îl denunţă ... că face curte seniorei. CAR.; a-şi face studiile, a studia: sînt foarte puţini tineri care au ocazia să-şi facă studiile în străinătate şi să deprindă un alt mod de a gîndi. CF.; (rar) a-şi face joc, a se juca: ca-n glumă el le prinde de mînecă, ş-aprins de dor, îşi face joc prin părul lor. COŞB.; a(-i) face seama (cuiva), v. seamă; a-şi face (singur) seama (sau seamă), v. seamă; 30. a provoca, a pricinui, a cauza: încă de vrea fi avut puteare dracii ..., mai mare rău fi-vrea făcut noao. COR.; începe a face un tărăboi, de s-a sculat toată ograda în gura lui. CR.; a face cuiva o bucurie; nu face nimic! nu are importanţă; a o face lată, v. lat; a-şi face osîndă cu cineva, v. osîndă; a-şi face de lucru cu cineva (sau cu ceva), v. lucru; a-şi face gînduri (sau griji), a se îngrijora; (pop.) a-şi face obraz, a încerca să pară omenos, înţelegător: las’! nu-ţi mai face obraz! CR.; a i-o face (bună sau lată, cu vîrf) ori a-i face una (şi bună cuiva), a produce cuiva un neajuns, o vătămare (spre a învăţa minte, a pedepsi): taci! că i-oi face eu una cumătrului, de şi-a muşca labele. CR.; numai că hoţomanul de Pavel mi-a făcut-o. CR.; a face zile fripte (sau negre, amare), v. fript (negru, amar); a face cuiva o scenă, v. scenă; a face cuiva un topor (sau toporul), v. topor; a face silă cuiva, v. silă; a face cuiva scandal, v. scandal; a face felul cuiva, v. fel; a face un hatîr (sau hatîrul) cuiva, v. hatîr; 31. a duce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini, a împlini: piste o săptămînă ... voi face poronca d-tale. KOG.; şi-a făcut datoria de ostaş. CR.; 32. a exercita, a practica, a profesa: mai făcea el, nu-i vorbă, şi alte negustorii. CR.; a face avocatură; (p. ext.) unele versuri au făcut carieră populară. CĂL.; 33. a urma, a frecventa un curs, o formă de învăţămînt; a studia: face liceul la seral; face filozofia; 34. a atrage atenţia, a da să înţeleagă (printr-un gest, printr-un semn etc.): n-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face. EM.; (absol.) Ipate care da oca pe spate şi face cu mîna, să-i mai aducă una. CR.; a face din cap să înţeleagă; a face cu degetul (cuiva), a ameninţa (pe cineva) mişcînd degetul arătător: începu a-i face cu degetul şi-i zise ...: dă-te jos d-acolo, omule! ISP.; a face cu mustaţa (cuiva), a cocheta (cu cineva): într-o zi se încumetase a-i face cu mustaţa, dară cam cu sfială. ISP.; a face cu ochiul (sau, rar, din ochi) (cuiva), a) a clipi (dintr-un ochi) cu înţeles: s-auzi zornetul de pinteni şi foşnirile de rochii, pe cînd ei sucesc mustaţa, iară ele fac cu ochii. EM.; b) (fig.) a atrage, a îmbia: am un pui de cotnari, care face cu ochiul. AL.; a face cu măseaua, a zîmbi, a rîde cu subînţeles: încă se rînjea la mine cîteodată şi-mi făcea cu măseaua. CR.; 35. a parcurge, a străbate: a făcut cinci kilometri pînă aici; 36. a petrece (o perioadă de timp); a împlini (o perioadă): pe toate le-aş culege, să-mi fac traiul şi să mor. POP.; 37. a lega, a întreţine: cine-a mai dori să facă tovărăşie cu tine aibă-şi parte. CR.; 38. a arăta, a manifesta, a acorda: i-a făcut onoarea de a veni; (refl. pas.) negustorul se minună de atîta cinste ce i se făcu. ISP. // (intr.) 1. a proceda, a acţiona, a se comporta: cine-a face altă dată ca mine, ca mine să păţească. CR.; botanistul care ar face ca dînsa ar fi un dobitoc. IBR.; a face bine (sau rău) să... (sau ca..., de...), a exprima o aprobare, o dorinţă sau o dezaprobare: bine faci că nu te arăţi mic la suflet. DRĂGHICI; a-i face bine (cuiva), a-i fi prielnic; a prii: minutele petrecute la fereastră mi-au făcut bine. GHEŢIE; a face cuiva pe obraz, v. obraz; a(-i) face de petrecanie, v. petrecanie; a-şi face de cap, v. cap; a face frumos, v. frumos; 2. a se comporta, a proceda la fel ca ..., cum obişnuieşte: judecau ... pricinile de vini mari politice, cum fac camerele lorzilor. BĂLC.; (refl.) ce te faci tu acum? căci seara se apropie şi loc de repaos nu este. ISP.; 3. (pop.) a-i merge, a o duce: ce mai face Anica? SAD.; 4. (pop.) a meni, a prevesti (ceva): parcă nu faceţi a bine, de nu vă mai astîmpără dracul nici la vremea asta. CR.; o păsărică în grădina brumată, în liniştea rece, a iarnă-a făcut. BAC.; 5. (pop.) a vrăji, a fermeca: îţi face cu ulcica, se vede. AL.; (tr.) doară mi-ai făcut ceva, că nu te mai pot uita. POP.; 6. a valora, a preţui; a costa: nu face băietul ista atîţia husăşi, cu straie cu tot, cîţi am dat eu pentru dînsul pînă acum. CR.; murguleţu tare-mi place, spune-mi mie, cîţi bani face? POP.; 7. a fi egal cu ...: unsprezece şi cu şapte fac optsprezece. GHEŢIE; 8. a constitui, a însemna, a reprezenta: şepte fac mai mult de o ocă. B.-DEL.; 9. a fi vrednic (de a ...), a merita (să ...): face să vezi spectacolul acesta; scump, dar face; a face parale, v. para; a şti cîte parale face, v. para; nu face nici două parale, v. para; nu face pentru ..., a) nu e potrivit, nu corespunde pentru ...: e iute! n-are cumpăt ... nu face pentru un prefect. CAR.; b) nu este de prestigiul cuiva: domnule Iancule, nu face pentru d-ta să stai între boccii. CAR.; 10. a se îndrepta, a merge, a porni spre ..., a o lua spre ...: cînd noi voiam să facem hoisa, ne sfătuiai să luăm ceala. AL.; 11. a zice; a spune: îmi pare rău, făcu cel muştruluit, cu o sinceră consternare. GHEŢIE; 12. a lua înfăţişarea de ..., a se arăta ca ...; a-şi da aere de ...: cocheta face pe nevinovata. NEGR.; a face pe prostul, v. prost; 13. a juca rolul de ..., a împlini funcţia de ...: de cîtva timp face pe mecanicul; 14. (fam.) a evacua fecalele sau urina din organism; a face pe el (sau în pantaloni) (de frică, de teamă etc.), a-i fi foarte frică; a fi îngrozit, timorat. // (refl.) 1. a începe să fie; a se produce, a se ivi; a se lăsa: cînd începu a se face ziuă, Mihai-vodă ridică tabăra. BĂLC.; a i se face cuiva negru (sau roşu etc.) înaintea ochilor, a) a nu mai vedea, a-i veni rău; b) a se supăra, a se întrista foarte tare; a i se face de..., a simţi nevoia de..., a-i trebui; (glumeţ) şarpele, cînd i s-a făcut de ciomag, iese în drum şi-aşteaptă. VINEA; 2. a se desfăşura, a se arăta, a apărea înaintea ochilor: se făcea nu departe de poştă o vale lungă. AL.; 3. a i se părea că vede sau că aude (în vis sau în imaginaţie): Ţugulea visa un vis ..., se făcea că el era într-o grădină frumoasă. ISP.; 4. a se produce, a se naşte starea de ...: i s-a făcut aşa de jele, încît a început a plînge. C.; 5. a fi cuprins de ...; a simţi dorul de ...: că mie mi s-a urît şi mie mi s-a făcut să mănînc carne de cuc. POP.; i s-a făcut de ducă; 6. a avea loc, a se întîmpla, a se petrece: şi cum zise el, aşa se şi făcu. ISP.; a se face simţit, a se manifesta; a deveni perceptibil: apropierea verii se făcea simţită prin înmulţirea cazurilor de dezinterie. GHEŢIE; ce s-a făcut, ce s-a ales, ce a devenit (cineva sau ceva): furnicile parcă intrase în pămînt, s-au mistuit de nu se ştie ce s-au mai făcut. CR.; cum se face că ... (sau de ...)? cum e posibil că ...?: fata nu se putea domiri cum se face de bărbatu-său ziua este porc şi noaptea om. ISP.; s-a făcut! s-a aranjat, ne-am înţeles; 7. a trece în altă stare; a deveni, a ajunge: cu întemeierea acestor state evoluţiile istorice ale românilor se fac mai lămurite. BĂLC.; dacă nu vă faceţi nevăzuţi pe loc, vă ciuruiesc pielea. GHEŢIE; a se face stăpîn pe ceva, a lua în stăpînire (cu forţa); a se face în două, a se bifurca, a se despărţi: cînd ajung la moara nouă calea lor se face-n două. COŞB.; a se face dunăre (turbată), v. dunăre; a se face foc (şi pară), v. foc; a se face foc şi pîrjol, v. pîrjol; a se face (praf şi) pulbere, v. pulbere; a se face oale şi ulcele, v. oală; 8. a ajunge la mărimea de ..., la numărul de ..., la un total de ...: ceata se face de două sute de oameni; a i se face inima cît un purice, v. purice; 9. a ajunge la vîrsta, la etatea de ...: bunicul se făcuse de şaptezeci de ani; 10. a îmbrăţişa cariera de ...; a deveni: te-i face monah şi mi-i ceti pomenirile şi iertarea înaintea împărăţiei de sus. SAD.; (tr.) tata zicea că să mă facă profesor. SAD.; 11. a ajunge din nou (ceea ce a fost înainte); a redeveni: se făcuseră iară oameni. ISP.; 12. a se preface, a simula: de vorbiţi mă fac că n-aud. EM.; lîngă foc se întindea, bolnăvior că se făcea. POP.; a se face că nu ştie; (intr.) a face pe nevinovatul; a se face chinez sau (intr.) a face pe chinezul, v. chinez; (intr.) a face pe niznaiul, v. niznai; 13. a se da, a se duce: vai, sărace poloboace, de te-ai face mai încoace! CR.; ia fă-te-ncoa’ şi-l scoală pe căpitan. TUD.; 14. a ieşi dintr-o situaţie dificilă, dintr-o încurcătură; a se descurca într-un anumit mod: ce ne facem acum? (şi: (reg.) fa, făcea). [Lat. facere]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Sinonime
1. a numi, a califica, a eticheta, a considera, a taxa
2. a pricinui, a cauza, a provoca, a produce
3. a parcurge
4. a proceda
5. a vrăji, a fermeca
6. a valora, a preţui, a costa
7. a zice, a spune
8. a se îndrepta, a apuca
9. a se întâmpla
10. a (se) părea
11. a deveni, a ajunge
12. a clădi, a construi, a dura, a înălţa, a ridica, a zidi, a edifica
Proverbe
Ce poţi face azi, nu lăsa pe mâine. [AFC 1384, p. 8]
De ce faci bine, nu te bate Dumnezeu. [AFC 610, p. 51]
Unul face/ Şi altul trage. [Candrea, 113]
Cine face şi cine trage. [AFC 617, p. 57]
Rău faci, rău găseşti;/Bine faci, bine găseşti. [AFC 617, p. 57]
Fă bine şi-aşteaptă rău. [AFC 2018, p. 21]
Când faci bine, îţi auzi răul. [AFC 691, p. 46]
Nu face rău şi nu te va vorbi nimeni de rău. [Candrea, 113]
Vom face ce-om putea/ Şi-n cotruţă n-om şedea. [AFC 798, p. 3]
A făcut un mânz mort. [Când unul se crede că a făcut ceva, dar în realitate nu a făcut nimica.]
[Zanne, 5206]
Cine face lui îşi face. [AFC 836, p. 1]
Nu face ce ţi se face. [Candrea, 113]
Fă altuia ce ai vrea să-ţi facă şi el ţie. [AFC 674, p. 45]
Când ţi-i face-o tu, nici dracu' nu ţi-o desface. [AFC 836, p. 1]
Nebunului nici să-i faci, nici să-ţi facă. [Candrea, 113]
Fă-i rău, că nu te uită. [AFC 2018, p. 22]
Când omul n-are ce face,/ Îşi dă boii pe gheaţă. [AFC 590, p. 16]
Nu sunt toţi făcuţi într-o zi. [Nu toţi oamenii sunt la un fel, fie ca i
Propune definiţie
Raportează o problemă
