Rezultatele cautarii pentru "Expunere"
expúnere
s. f., g.-d. art. expúnerii; pl. expúneri Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneexpúnere , expuneri
f. 1. acţiunea de a (se) expune şi rezultatul ei; 2. tratare publică (în faţa elevilor sau studenţilor) a unei teme, a unui subiect (ştiinţific): studenţii îi declarară că preferă o expunere neîntreruptă de o oră şi jumătate, uneia fragmentate în două reprize. GHEŢIE; 3. relatare, prezentare în cuvinte; lămurire: nu e cazul să intrăm în expunerea detaliată a situaţiilor. BL.; expunerea unei doctrine; expunerea unui fapt; 4. parte a unei opere literare în care se redau întîmplările personajelor; 5. supunere unei acţiuni, unei influenţe etc.: expunerea la un mediu sau civilizaţie nouă este benefică pentru formarea tinerilor. CF.; 6. periclitare, punere în pericol; 7. supunere a unui material fotosensibil la acţiunea luminii (pentru a realiza un clişeu sau o fotografie). [V. expune]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
