Rezultatele cautarii pentru "Exala"
exalá
vb., ind. prez. 1 sg. exál, 3 sg. şi pl. exálă Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneexalá , exál
vb. 1. (tr.) a emite substanţe gazoase; a împrăştia, a degaja vapori, mirosuri: spaniolii făceau vase dintr-o argilă odoriferă, care în contact cu apa exalau fragranţe suave. CĂL.; florile exală un miros plăcut; 2. (refl.) a se împrăştia, a se răspîndi: dezlipind capacul unuia, un parfum agreabil se exală. CĂL.; 3. (tr.) a exterioriza, a manifesta, a exprima: a-şi exala durerea; (fig.) azi în marmură te scrie ori pe pînză te esală. EM.; (şi: (înv.) esala). [Din fr. exhaler, lat. exhalare]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
