Rezultatele cautarii pentru "Desparti"
Până când tăticu' ne va despărţi
* <USA 2002>, r. Randall Miller, i. Markie Post, John Larroquette.Când află că unica sa fiică e gata să ia de soţ un tânăr de condiţie modestă, un milionar se decide să împiedice prin cele mai viclene mijloace evenimentul.→ Autorul are tentaţia comediei, se străduie, transpiră, ca s-o facă, şi îi adaugă toate semnele exterioare ale genului. Un singur lucru i-ar mai fi trebuit: sarea umorului, fără de care orice ghiduşii ale interpreţilor rămân fără efect. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)despărţí , despárt
vb. 1. (tr.) a separa, a izola (dintr-un amestec): se făcea că nu-l zăreşte şi cu luare-aminte despărţea ciocălăii de pănuşe. MAT.; a alege şi despărţi grîne; 2. (refl.) a se distinge, a se remarca: un glas de flăcău din ţărani se desparte, puternic – se duce departe. MAT.; 3. (tr.) a se interpune, a se afla între …: eu departe, tu departe, două dealuri ne desparte. POP.; un gard desparte cele două moşii; 4. (refl.) a se îndepărta de cineva sau de ceva; a părăsi: eu mă despart acum de domnia ta poftindu-ţi sănătate. SAD.; s-au despărţit ca prieteni; 5. (refl.) a divorţa: Luxiţa s-a despărţit şi de un al doilea. CĂL.; 6. (tr.) a face să se separe, să divorţeze, să nu mai convieţuiască împreună: tot satul ştie că vrei s-o desparţi de bărbat. AG.; 7. (tr. şi refl.) a (se) împărţi în două sau mai multe părţi: păr despărţit într-o cărare mediană. CĂL.; drumul se desparte în două. [Lat. *dispartire]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
