Rezultatele cautarii pentru "Desface"
desfáce , desfac
vb. 1. (tr. şi refl.) a (se) strica ceea ce a fost făcut; a (se) descompune în părţile componente: de-atunci negura eternă se desface în făşii. EM.; a desface nodul; (fig.) se duceau ca s-o clevetească şi s-o desfacă într-o mie de bucăţi. SAD.; (absol.) Dănilă face, Dănilă trebuie să desfacă. CR.; 2. (tr.) a separa de ceva; a desfăca, a dezghioca: a desface porumbul, fasolea; 3. (refl.) a-şi deschide petalele: trandafiri roşii la geam se desfac. VIERU; floarea se desface; 4. (tr.) a vinde, a lichida prin vînzare: avea obiceiul să pornească la drum spre a-şi desface cărţile. CĂL.; marfa a fost desfăcută; 5. (tr.) a lichida, a desfiinţa, a anula: îl vînduse desfăcînd apoi contractul. CĂL.; a desface o căsătorie; 6. (intr.) a nimici vraja sau farmecul: dacă e legat prin vrăji, vom găsi o femeie bătrînă să-i desfacă. SAD.; (tr.) s-o găsi cineva care să desfacă făcutul locului aceluia. ISP.; 7. (tr. şi refl.) a (se) desprinde, a (se) despărţi de locul unde era fixat sau din legătura în care era prins: de la maluri se desface-acum la larg luntrea. EM.; (fig.) Eminescu începe să scrie bine, începe să se desfacă de orice influenţă. IBR.; 8. (tr.) a deschide un obiect tăindu-l, dezlegîndu-l etc.: am desfăcut plicul şi cu răsuflarea tăiată am citit voinţa cea din urmă a unchiului. M.CAR.; 9. (tr.) a descheia: i-am desfăcut nasturii bluzei. GHEŢIE; 10. (tr.) a îndepărta (parţial); a da la o parte: dă plapuma deoparte şi desfă-ţi puţin pijamaua. GHEŢIE; 11. (refl.) a se împrăştia luînd direcţii diferite; a se risipi: oastea la pradă acum invitată se desface, rîndurile rumpe. B.-DEL.; 12. (tr. şi refl.) a (se) îndepărta unul de altul; a (se) răsfira: ţinea ochii deschişi, iar mîna dreaptă îşi desfăcuse toate cele cinci degete. GHEŢIE; 13. (tr.) a desface stîna, a face să revină oile proprietarilor. [Lat. disfacere]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Sinonime
1. a despături, a dezdoi
2. a vinde, a comercializa
3. a se descompune, a se dezagrega, a se disocia, a se dezasambla
4. a se deschide, a se desfoia
Proverbe
Ce-şi face omul singur, nici dracul nu poate desface. [Candrea, 97]
Propune definiţie
Raportează o problemă
