iPhone EditionFirefox Extension
logo dictinoar
Cuvântul săptămânii: CONCURS
Twitter Facebook
Info
Toate dictionarele

Rezultatele cautarii pentru "Deschide"

Deschide ochii

* <USA 2001>, r. Cameron Crowe, i. Tom Cruise, Penelope Cruz, Kurt Russell.Victimă a unui accident de automobil, frumosul David se alege cu faţa adânc mutilată şi cu psihicul puternic zdruncinat, moment din care existenţa sa devine o succesiune de evenimente inexplicabile. Printre acsetea şi faptul că se trezeşte în închisoare, acuzat de uciderea Sofiei, o dansatoare de care e îndrăgostit.→ Rem. după producţia spaniolului Alejandro Amenabar, Abre Los Ojos care, în lectura lui Crowe, ia aspectul unei bătălii între realitate şi subconştientul eroului, intervenind, însă, şi unele pretexte S.F. Cu atâtea învelişuri suprapuse nu mai înţelegi prea mult din acest film pe care autorul, provenit din critica muzicii rock, şi-l defineşte ca “thriller...romantic!”, decât cel mult că răsfăţatul Crowe, îşi foloseşte renta popularităţii de actor pentru pozne de autor. Cât despre Cruise, abuzul jocului de măşti la care e supus, nu-i mai permite decât să-şi expună frumoasa musculatură, în locul chipului expresiv. Mai la locul ei Cruz, care deţinuse acelaşi rol şi în versiunea “princeps” spaniolă. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)

CINE VA DESCHIDE UŞA?

* <1967>, r. Gh. Naghi, i. Şt. Mihăilescu-Brăila, Corina Constantinescu, Draga Olteanu, Vasilica Tastaman, Aurel Cioranu, Aura Andriţoiu, Gh. Naghi, Monica Teodorescu.·Abia eliberat din şcoala de corecţie, Ovidiu e învinuit, în tren, de către o pasageră, de furtul unui geamantan. Comentând întâmplarea, călătorii se diferenţiază în funcţie de atitudine, după cum comentariile lor determină, în sufletul copilului, amintirea a ceea ce a mai trăit cândva: trauma neînţelegerilor dintre părinţi şi momentul în care a trebuit să devină, din foame, spărgătorul propriei locuinţe. Patetic, simplist şi neconvingător acest 400 de lovituri а la Buftea. Sursa: Dicţionar de filme românești

deschíde , deschid şi (înv. şi pop.) deschiz

vb. 1. (tr.) a face să nu mai fie închis; a împinge în lături; a da la o parte (pentru a permite accesul în interior): văzînd pe cucoşul său aşa de mare şi de greoi, … i-a deschis poarta. CR.; a deschide fereastra; (absol.) venea chiar dînsa să deschidă. BAC.; (refl. pas.) presbitera Olimpiada a pătruns pe unde i se deschideau uşile. SAD.; a deschide uşa cuiva, a vizita pe cineva: ţipenie de om nu li deschidea uşa. CR.; 2. (tr.) a descoperi deschizătura de acces într-o încăpere sau în alt spaţiu: deschise poşeta şi scoase un pachet de ţigări. GHEŢIE; (fig.) de cînd codrul, dragul codru, … îşi deschide-a lui adîncuri, faţa lumii să le bată, tristă-i firea. EM.; a-şi deschide urechile, a asculta cu atenţie; (fig.; tr.) a-şi deschide inima (sau sufletul), a se destăinui, a spune ce are pe suflet; a deschide cuiva capul (sau mintea), a lumina pe cineva; 3. (tr.) a descuia: avea mania încuiatului; deschidea şi închidea neîncetat uşile dulapurilor. GHEŢIE; 4. (refl.) a deveni dispus să facă destăinuiri, confidenţe: observă curînd că Dimitrie se deschide fără reticenţe sau false pudori. GHEŢIE; 5. (refl.) a deveni receptiv, a deveni predispus: orizontul uman se deschide în arta gotică în sensul infinitului. BL.; 6. (tr.) a desface, a despreuna: mi-au deschis braţele şi m-au primit frăţeşte. GAL.; a deschide gura, a vorbi: boierul cum deschide gura iese minciuna. REBR.; a-i deschide gura cuiva, a face pe cineva să vorbească; a deschide ochii, a se naşte; a intra în lume; a(-şi) deschide ochii (bine), a fi foarte atent; a pricepe bine; a deschide ochii mari, a se mira: căscară toţi gura; deschiseră ochii mari, ridicară din umeri. CAR.; a (i se) deschide (cuiva) ochii, a-şi da (sau a face să-şi dea) seama de ceva: mai tîrziu să nu mă învinovăţeşti tot pe mine că nu ţi-am deschis ochii. AG.; 7. (tr.) a desface, a îndepărta marginile, părţile: vor deschide haina înaintea bătrînimei cetăţii aceiea. BIBLIA; era destul să deschizi un ziar ca să te îngrozeşti. GHEŢIE; a deschide o scrisoare; (refl.) caietul se deschise la o foaie îndoită. BAC.; 8. (refl.) a se despica, a se crăpa: unde se deschidea talazurile … acolo … şi dînsa. ISP.; 9. (tr.) a face începutul, a porni: am deschis o subscriere şi o loterie în ajutorul ţărănimii. AL.; şedinţa e deschisă; (refl.) „Sultănica“ se deschide cu un peisaj hibernal. CĂL.; a deschide vorba despre (ori de...), v. vorbă; 10. (tr.; şi fig.) a croi un drum, o cale: ai noştri deschid pîrtii prin nămeţi. DELAVR.; a (se) deschide drumul; a (se) crea condiţii pentru cineva sau pentru ceva: fiilor de coloni li se deschidea astfel drumul care va duce la îngroşarea rîndurilor burgheziei în formaţie. BL.; nominalismul deschidea drumul investigaţiei directe a naturii concrete. BL.; a-şi deschide drum, a avansa, a înainta: aşteptăm ca batalionul din faţă să-şi deschidă drum. PETR.; a deschide calea, a înlesni accesul: înţelegînd că trebuie să fie vreun suflet necăjit, face semn să i se deschidă calea. CR.; a deschide carieră, a înlesni ocuparea unei funcţii, bunăstarea materială: ajungînd cîndva miniştri le-a deschide carieră. EM.; 11. (refl.) a se înfăţişa înaintea ochilor: ajunseră la un loc unde se deschidea trei drumuri. ISP.; (p. ext.) acest punct de vedere deschide o perspectivă mai justă pentru judecarea preistoriei. BL.; 12. (tr. şi intr.) a trece mingea unui coechipier ca să întreprindă o acţiune ofensivă într-un joc sportiv; 13. (intr.) a face prima mutare la şah; 14. (tr.) a face să ia naştere, a înfiinţa: lepădase … comănacul şi rasa şi deschisese ceainărie. C.; a deschide o şcoală; 15. (refl.) a-şi începe activitatea, a începe să funcţioneze: se deschiseseră şcolile, forfotă mare în librării. GHEŢIE; 16. (tr.) a reprezenta elementul cel mai avansat; a începe: omul cu crucea care deschidea alaiul rămase stană de piatră. GHEŢIE; 17. (refl.) a-şi desface petalele: toate florile s-au deschis; 18. (refl.) a căpăta o nuanţă mai apropiată de alb: culorile se deschid sub acţiunea radiaţiilor solare; 19. a deschide o paranteză, a scrie semnul din stînga parantezei; (p. ext.) a face o digresiune. [Lat. disculdere]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)

Contact

Puteţi să ne contactaţi la adresa de mail dictionar@litera.ro

Propune definiţie


* Cuvântul va fi analizat, şi ulterior acesta va putea fi aprobat. Editura Litera îşi rezervă dreptul de a modera şi de a întreţine dicţionarul folosind un limbaj adecvat, coerent şi decent.

Raportează o problemă

Puteţi să ne semnalaţi o problemă completând formularul de mai jos:

Hosting SEO monitor
Copyright © 2009 litera.ro | Dezvoltat de Bunt Studio