Rezultatele cautarii pentru "Degaja"
degajá , degajez şi degáj
vb. 1. (tr.) a răspîndi, a împrăştia, a emana: plantele degajă noaptea acid carbonic; (fig.; refl.) un aer de intoleranţă se degajă din tot ce spune Goethe. BL.; 2. (tr.) a elimina, a scoate un gaz dintr-o combinaţie chimică; 3. (tr. şi refl.) a (se) elibera, a (se) scăpa de ceva: o ajută să se degajeze de sub injoncţiunile moralei. VIANU; 4. (tr.) a debloca, a decongestiona: a degaja şoseaua; (refl.) deodată femeia se degajă din braţele bărbatului. GHEŢIE; 5. (tr.) a extrage, a scoate: un atare corolar, pe care-l degajăm pe cale pur speculativă din termenii teoriei, conţine conjecturi. BL.; 6. (tr.) a înlătura o porţiune de material pentru a înlesni o operaţie ulterioară; 7. (refl.) a se desprinde: ceea ce se degajează din toate fenomenele vieţii noastre sociale este acea distrugere a vechilor clase. IBR.; din flori se degajă un miros plăcut; 8. (tr. şi absol.; fotbal) a trimite mingea departe de poarta proprie. [Din fr. dégager]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
