Rezultatele cautarii pentru "Conversatie"
conversáţie
s. f. (sil. -ţi-e), art. conversáţia (sil -ţi-a), g.-d. art. conversáţiei; pl. conversáţii, art. conversáţiile (sil. -ţi-i-) Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneSubiect de conversaţie
** <USA 1995>, r. Lasse Hallström, i. Julia Roberts, Dennis Quaid.Când îşi zăreşte soţul, la o intersecţie de străzi şi de viaţă, îmbrăţişând o rivală, Grace refuză să mai trăiască în minciună şi pleacă, împreună cu fetiţa ei, la ferma părinţilor. Dar şi acasă nimereşte în plină criză conjugală.→ Comedie lirică, furtună într-un pahar cu apă, care se încheie printr-un dans al împăcării generale. Autorul muşcătoarei satire What's Eating Gilbert Grape e greu de recunoscut. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)conversáţie , conversaţii
f. 1. discuţie, convorbire, conversare: nici unchiul, nici nepotul nu sînt dispuşi să poarte conversaţie. GHEŢIE; 2. (rar) mod de a vorbi, de a discuta: are o conversaţie distinsă; (şi: (înv.) conversaţiune). [Din fr. conversation, lat. conversatio, -onis, germ. Konversation]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
