Rezultatele cautarii pentru "Contrazicere"
contrazícere
s. f., g.-d. art. contrazícerii; pl. contrazíceri Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii românecontrazícere , contraziceri
f. 1. contradicţie, dezacord, opoziţie: crima laşă a jupînesei apare odioasă, în contrazicere cu etica unei femei care ar trebui să aibă oarecare milă pentru un copil adoptiv. CĂL.; fără contrazicere, sigur, fără a putea fi contrazis; 2. replică, ripostă: autoritar, nu suferea contrazicere şi întrerupătorului la Cameră îi taie vorba jignit. CĂL. [V. contrazice]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Sinonime
1. contradicţie, contrare
2. neconcordanţă, dezacord, opoziţie
3. contestare, dezminţire, infirmare, negare
Propune definiţie
Raportează o problemă
