
Rezultatele cautarii pentru "Unde"
UNDE
(Da) de unde!, imposibil! - nu se poate!, cu neputinta!, nici vorba! Sursa: Dicţionar de expresii și locuţiuni româneștiúnde
adv., conjcţ. Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneUnde dai şi unde crapă
* <USA 2000>, r. Guy Ritchie, i. Brad Pitt, Jason Statham.După ce a furat un fabulos diamant la Amsterdam, Franky vrea să-l valorifice la Londra. Un mafiot rus, un ţigan, un american şi un englez încearcă să i-l sustragă.→ Dacă la debut (Lock, Stock and Two Smoking Barrels) Ritchie înfăţişa un grup de prieteni, intruşi în lumea interlopă, eroii celui de-al doilea film al său sunt exclusiv din lumea interlopă. Dar filmul nu mai e nici măcar o răfuială între gangsteri, e o goană haotică într-un univers descompus de cacealmale, câini, ruşi, rulote, evrei, boxeri, ţigani în încăierare generală, mişmaş de schimonoseli, replici, gaguri şi situaţii căzute parcă la montajul primului succes. Singura preocupare a regizorului rămâne postmodernismul ostentativ cu care vrea să surprindă, să amuze şi să şocheze. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Unde vei fi poimâine
*** <USA 2004>, r. Roland Emmerich, i. Dennis Quaid, Jake Gyllenhaal, Ian Holm, Emmy Rossum, Tomlyn Tomita.Era glaciară globală e mai aproape decât avertizau specialiştii. În Antarctica, o banchiză se dizlochează în conjunctura unor schimbări climatice fără precedent.→ Film catastrofic, construit pe acelaş principiu ca The Independence Day, regal de efecte speciale, dar cu umor până şi în cele mai terifiante imagini. Cineastul oferă Americii o demonstraţie vizuală asupra a ceea ce s-ar putea întâmpla prin supraîncălzirea Globului, în condiţiile în care administraţia Bush refuza orice măsuri preventive: New Yorkul măturat de uragane, Los Angeles devastat de tornade, o bună parte din populaţia SUA cerând azil...Mexicului! S.F.-ul clasic se îmbină cu o subversivă politic-ficţiune. Dar filmul este şi un mare spectacol, în care existenţe individuale sunt urmărite cu o admirabilă artă a expresiei lapidare într-o dramaturgie impecabil gradată. Impresionează decuparea evenimentelor dispuse pe întreaga planetă şi că tsunami, valurile uriaşe care au răscolit Asia în '04, sunt, cu premoniţie, parcă, anticipate în filmul lui Emmerich. Secv rapel: legendara inscripţie a Hollywoodului zdrenţuită, pe stânci, de tornadă, Statuia Libertăţii înecată în valuri, talazurile care mătură, distrugător bulevardele metropolei, cum se va intampla cu adevarat, cateva luni mai tarziu, în frumosul St. Louis. . Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)UNDE LA SOARE E FRIG
** <Ro-RFG 1992>, r. Bogdan Dumitrescu, i. Oana Pellea, Gh. Visu, Gh. Negoescu.O fată modernă, sofisticată, citadină prin formaţie, e constrânsă, o vreme, la o robinsonadă pe plaja pustie şi rece, alături de un paznic de far.→ La malul mării, între cei doi tineri se înfiripă o dragoste care poate că nu e decât o evadare din real, dar eşuează sub presiunea realului. Iar ritmul filmului însuşi, îngheaţă sub metafore frigide. Secv. rapel: căutarea reciprocă prin labirintul epavei sau, în final, rătăcirea prin conglomeratul blocurilor uniforme, ambele secvenţe filmate inspirat de Doru Mitran şi ritmate de monteuza Adina Georgescu-Obrocea, distinşi cu Pr. UCIN. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)UNDE FUGI, MAESTRE?
** <Ro-Mold 1992>, r. Bogdan Drăgulescu, i. Mircea Diaconu, Horaţiu Mălăele, Petre Nicolae, Corina Druc, Mihai Mereuţă, Ştefan Sileanu.Trei crai de la Răsărit (adică din Basarabia), care cred că au descins din tren la Paris, se dezmeticesc în...micul Paris!→ Comedie parodică, comparând, uneori inspirat, starea de lucruri din Republica Moldova cu cea din România. Secv. rapel: întâlnirea cu tâlharii sovietici de drumul mare şi frenezia patriotică, la recepţia hotelului bucureştean. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)UNDE EŞTI, DRAGOSTE?
*** <URSS (Moldova-Film) 1980>, r. Valeri Gajiu, i. Sofia Rotaru, Grigore Grigoriu.Marcela, tânără profesoară de muzică, devine solista unei formaţii de amatori cu un cântec scris, pentru ea anume, de iubitul ei.→ Cântecul e formidabil, filmul pitoresc, dar cea mai savuroasă e reţeta de murături tradiţionale dată, cu savoare sadoveniană, de un bătrân anonim. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Pe unde curge Volga
** <USA 1927>, r. Edwin Carewe, i. Dolores Del Rio, Rod LaRocque.Prinţul Nehliudov o urmează în Siberia pe prostituata Maslova, convins fiind că depravarea acesteia este o urmare a propriei sale depravări.→ Cuminte adaptare a romanului lui Tolstoi, prilej pentru ca actriţa favorită a regizorului să-şi etaleze frumuseţea exotică. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Unde a dispărut Cristina?
* <USA 1993>, r. Karen Arthur, i. John Stamos, Dimitra Arliss, Tanya Boyd.Aflată în larg, pe iahtul unui prieten al soţului, Cristina dispare inopinat. Poliţia îi suspectează consortul de crimă dar acesta primeşte semnale din ce în ce mai certe că soţia îi e în viaţă. E cu atât mai intrigat cu cât descoperă că, anterior, aceasta înaintase o cerere de divorţ, şi îşi dă seama că, scufundat în preocupările de afaceri, nu mai găsise timp pt. problemele ei.→ Fabulă cu morală mult prea clară pentru a mai fi şi imprevizibilă. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Crime pe unde radio
* <USA 1994>, r. Mel Smith, i. Brian Benben, Mary Stuart Masterson, Ned Beatty, George Burns, Christopher Lloyd.1939. În seara lansării celui de-al 4-lea mare post de radio american, spectacolul cu public e tulburat de câteva asasinate în lanţ în faţa cărora poliţia pare neputincioasă. În plus, scenariul emisiunii n-a fost finisat şi programul e improvizat din mers, golurile fiind cârpite cu anunţurile publicitare.→ Zăpăceala care se instaleaza în emisiunea de pe ecran pare a contamina filmul însuşi. Responsabil e George Lucas, patron, monteur şi scenarist, care ar vrea sa facă un al doilea Helzapoppin, dar nu izbuteşte decât haosul lipsit de haz. Ceea ce rămâne de pe urma acestei triste tentative comice sunt câteva episoade de evocare a divertismentului anilor '40, temă în care Woody Allen a strălucit incomparabil mai bine. Interesantă, totuşi, transplantarea temei tragice a gazului ilariant letal din Arsenalul lui Dovjenko în burlescul modern american. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Acolo unde-i verde şi frumos
*** <Fr 1996>, r. Colline Serreau, i. C. Serreau, Vincent Lindon.Locuitori ecologişti de pe o planetă îndepărtată ajung la concluzia că ar trebui să mai viziteze Pământul, spre care n-a mai fost trimis nimeni de 200 de ani. Prea sunt înapoiaţi locuitorii Terrei, şi-s chiar periculoşi! Mila debarcă în plin Paris, trebuind să se adapteze rapid unei atmosfere greu de respirat şi alimentaţiei care pârjoleşte intestinele.→ Fabulă umanistă care transmite o percepţie umoristică proprie despre aspecte banale ale civilizaţiei anului 2000. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Unde ajung doar vulturii
* <USA 1968>, r. Brian G. Hutton, i. Richard Burton, Clint Eastwood.Un detaşament aliat e expediat în spatele frontului hitlerist pentru a salva un general american căzut prizonier. Dar printre temerari s-a strecurat un trădător.→ Vechea istorie a desantului, cu bună distribuţie, dar fără performanţe. La revenirea sa din Europa, Eastwood acceptă oferta de dragul întâlnirii cu Burton. Aveam moduri de viaţă din cele mai diferite – îşi amintea. Eu venisem în jeanşi, el debarcase din avionul său personal. În film, diferenţa nu e vizibilă. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Unde a dispărut compania a 7-a
*** <Fr. 1973>, r. Robert Lamoureux, i. Jean Lefebvre, Pierre Mondy.Compania a 7-a e capturată de inamic în timpul retragerii din 1940, dar câţiva dintre soldaţi izbutesc să evadeze.→ Războiul în diapazon burlesc va fi urmat de două sechele: On a retrouvé la 7e Compagnie şi La 7e Compagnie sous clair de lune (v.). Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)Unde eşti acum, Maxim?
*** <URSS 1964> r. Edmond Keosaian, i. Liudmila Gladunko, Boris Tokarev.În primii ani postbelici, Maxim descoperă că există foşti eroi care fură şi prieteni care-l mint. Una spunem, alta-i viaţa! – conchide amar, dar rezistă scepticismului, fiindcă în viaţa sa apare o fetişcană ciudată. Pe jumătate copil, visul e pentru ea un joc, dar fiindcă e şi fată, mai înseamnă şi nostalgie. Alături de ea, Maxim învaţă să viseze. Când ciclul e complet, când adolescenţa s-a încheiat, se termină şi filmul.→ Lipsit de intrigă, în înţelesul funcţional al cuvântului, filmul lui Keosaian e cronica unei adolescenţe, cucerind prin autenticitate şi prin minuţia notaţiei psihologice. Sursa: Dicţionar universal de filme (de Tudor Caranfil)UNDE EŞTI, COPILĂRIE?
** <1988>, r. Elisabeta Bostan, i. Alexandra Foamete, Bogdan Untaru.·La 20 de ani de la turnarea scurtmetrajelor cu Năică, Alexandra Foamete, fosta Măriucă, ajunsă studentă la regie de film, porneşte să-şi recupereze copilăria prin vizorul camerei de filmat. Alături de fostul partener Năică, devenit el însuşi tată, va derula cele patru filmuleţe ale mirificei lor copilării. Pretext reportericesc, pentru Elisabeta Bostan, de a-şi repune în circulaţie scurtmetrajele dedicate băieţaşului care are revelaţia libertăţii în Năică şi peştişorul, se entuziasmează de victoria Binelui asupra Răului în Năică şi veveriţa, trăieşte revelaţia miracolului vieţii în Năică şi barza şi descoperă voluptatea saltului în necunoscut cu Năică la Bucureşti. Sursa: Dicţionar de filme româneștiUNDE EŞTI, DRAGOSTE?
*** <URSS (Moldova-Film) 1980>, r. Valeriu Gajiu, i. Sofia Rotaru, Grigore Grigoriu.·Marcela, tânără profesoară de muzică, devine solista unei formaţii de amatori cu un cântec scris, pentru ea anume, de iubitul ei. Cântecul e formidabil, filmul pitoresc, dar cea mai savuroasă e reţeta de murături tradiţionale dată, cu savoare sadoveniană, de un bătrân anonim. Sursa: Dicţionar de filme româneștiUNDE FUGI, MAESTRE?
** <Ro-Mold 1992>, r. Bogdan Drăgulescu, i. Mircea Diaconu, Horaţiu Mălăele, Petre Nicolae, Corina Druc, Mihai Mereuţă, Lili Nica Dumitrescu, Ştefan Sileanu, Gabriel Apostu.·Trei crai de la Răsărit” (adică din Basarabia), care cred că au descins din tren la Paris, se dezmeticesc în...”micul Paris”! Comedie parodică, comparând, uneori inspirat, starea de lucruri din Republica Moldova cu cea din România. Secv. rapel: întâlnirea cu tâlharii sovietici” de drumul mare şi frenezia patriotică”, la recepţia hotelului bucureştean. Sursa: Dicţionar de filme româneștiUNDE LA SOARE E FRIG
** <Ro-RFG 1992>, r. Bogdan Dumitrescu, i. Oana Pellea, Gh. Visu, Gh. Negoescu, Adrian Vâlcu, Simona Măicănescu.·O fată modernă, sofisticată, citadină prin formaţie, e constrânsă, o vreme, la o robinsonadă pe plaja pustie şi rece, alături de un paznic de far. La malul mării, între cei doi tineri se înfiripă o dragoste care poate că nu e decât o evadare din real, dar eşuează sub presiunea realului. Iar ritmul filmului însuşi, îngheaţă sub metafore frigide. Secv. rapel: căutarea reciprocă prin labirintul epavei sau, în final, rătăcirea prin conglomeratul blocurilor uniforme, ambele secvenţe filmate inspirat de Doru Mitran şi ritmate de monteuza Adina Georgescu-Obrocea, distinşi cu Pr. UCIN. Sursa: Dicţionar de filme româneștiúnde
adv. 1. (interogativ) în ce loc?, în care parte?; încotro?; la cine?; la ce?: unde e cartea?; unde a sărit?; unde pleci?;unde te gîndeşti?; de unde?, de la cine?; din ce loc? din ce motiv?: de unde ştii?; de unde e băiatul?; de unde atîta supărare?; pe unde?, prin ce loc?: pe unde ai intrat?; pe unde scoţi cămaşa?, se spune cuiva care se află într-o încurcătură şi nu ştie cum să iasă din ea; 2. (cu valoare nehotărîtă) unde şi unde, din loc în loc, ici şi colo: abia unde şi unde se mai vede cîte un palat vechi cu beciuri boltite. NEGR.; a (nu) avea de unde (să), a (nu) fi în stare, a (nu) avea posibilitatea să ..., a (nu) dispune de mijloace pentru a ...: tată-său, popa Neculai, nu-i vorbă, avea de unde să-i trimeată. CR.; de unde, de ne unde! sau de unde ai (ori e), de unde n-ai (ori nu e), cum, necum: de va trece cineva şi va năzui la noi, de acolo de unde e, de unde nu e, i-om da şi lui o cojiţă uscată. ISP.; ia, dacă ai de unde sau ia-l de unde nu e, se spune despre ceva sau cineva care nu mai este de găsit; 3. (înv. şi pop.) pe neaşteptate, dintr-o dată: şi unde nu porneşte stînca la vale, săltînd tot mai sus de un stat de om. CR.; 4. (interogativ-exclamativ, cu valoare de negaţie) cum s-ar putea (să ...), nici vorbă (să ...); nici pomeneală (să ...): unde vrea să ştie pocitul de toate astea! ISP.; (da) de unde!, imposibil!, nici vorbă: aş, de unde? ce nălucă să piară? ISP.; de unde (şi) pînă unde?, cum şi în ce fel?, în ce împrejurări?: cucoana Lucsiţa la mine? ... de unde şi pînă unde? AL.; (pop.) unde se pomeneşte (sau se află)!, imposibil!, nici nu poate fi vorba! // conj. 1. (introduce o propoziţie circumstanţială de loc) în locul în care, încotro: să se ducă unde ştie, că ei n-au cu ce s-o mai ţie. CR.; 2. (introduce o propoziţie atributivă) în care: se duce în grajdurile împărăteşti unde erau cei mai frumoşi armăsari. ISP.; 3. (introduce o propoziţie completivă directă): s-ar fi lăudat ... că ştie unde este Ileana Simziana. ISP.; 4. (introduce o propoziţie completivă indirectă): caut să mă dumiresc unde mă aflu. VLAH.; 5. (pop.; introduce o propoziţie circumstanţială temporală) cînd, în momentul în care: era frate de cruce cu Gheorghe al Tomii şi, unde putea să-i facă rău lui Ion, îi făcea. REBR.; 6. (pop.; introduce o propoziţie circumstanţială cauzală) pentru că, din cauza că: bucuria tatălui său era aşa de mare unde vedea că fiiu-său are să fie procopsit. ISP.; 7. (precedat de de, introduce o propoziţie concesivă) cu toate că, deşi: au adus zece căpăţîni de zahăr ... de unde făgăduise 12 căpăţîni. ISP.; 8. (înv.; introduce o propoziţie condiţională) în cazul cînd, dacă: unde va Dumnedzău, sînt şi bani, şi prieteni, şi de toate. NEC.; de unde nu, dacă nu, în caz contrar; 9. (înv.; precedat de de, introduce o propoziţie circumstanţială opoziţională) pe cînd, în vreme ce: de unde ceilalţi ... se ascundeau prin pivniţi ..., Aleodor se ascunsese astfel încît fata intră la grijă. ISP. [Lat. unde]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
SEO monitor
Copyright © 2009 litera.ro | Dezvoltat de Bunt Studio |