Rezultatele cautarii pentru "Lucrare"
lucráre
s. f. (sil. -cra-), g.-d. art. lucrắrii; pl. lucrắri Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneLUCRARE DE CONTROL
* <1986>, r. Ilie Epstein, i. Octavian Cotescu, Marian Râlea, Magda Catone, Ion Fiscuteanu, Elena Bog, Cătălina Bârcă.·Un onest profesor universitar refuză să intervină ca să-şi aranjeze fiul, medic stagiar, pentru o repartiţie în Capitală. Film cuminte, scris de unul dintre arbitrii conformismului în epocă, producătorul şi scenaristul Ion Bucheru. Conflictul se defineşte explicit de la prima secvenţă: ”Taică-meu mă trimite la frecţii şi ventuze, şi sunt atâţia alţii care n-au nimic cu cercetarea...” se plânge fiul; la care tatăl îi răspunde didactic, ca prof' ce e: ”Şi eu mi-am început cariera la ţară şi, uite, nu m-am ratat!” O exemplară lecţie de modestie! Sursa: Dicţionar de filme româneștilucráre , lucrări
f. 1. acţiunea de a lucra şi rezultatul ei: lucrarea este ... legea firii omeneşti, şi cine nu lucrează greu păcătuieşte. SL.; a pune în lucrare, a începe executarea, a pune în practică: poate ar fi mai întîrziat a-şi pune în lucrare planul. NEGR.; 2. muncă, efort: pămîntul da de la sine, fără ... lucrare. CONACHI; lucrarea pămîntului, cultivarea pămîntului; agricultură; 3. prelucrare: lucrarea fierului; 4. funcţionare: lucrarea maşinilor; (fig.) lucrarea minţii; 5. (concr.) lucru obţinut prin muncă fizică sau intelectuală: Ulpiu ... umplea întinsul său imperiu ... de lucrări de artă folositoare. OD.; 6. scriere, studiu referitor la un subiect; operă artistică: lucrarea era practic încheiată ..., mai puţin concluziile. GHEŢIE; aceste lucrări au rămas nepublicate. CF.; lucrare scrisă (sau de control), probă scrisă susţinută periodic de elevi sau studenţi pentru verificarea cunoştinţelor; extemporal; 7. (spec.; la pl.) discuţii, deliberări: participă la lucrările Comerei deputaţilor; 8. (relig.) dar al Duhului Sfînt; harismă: lucrarea harică ... se modelează după aptitudinile şi facultăţile omului. STĂNIL.; 9. operaţie sau ansamblu de operaţii efectuate cu ajutorul maşinilor, utilajelor etc.; sistem tehnic realizat prin asemenea operaţii: s-au încheiat lucrările de toamnă; lucrări publice, lucrări de utilitate publică (şosele, poduri, canale etc.), care se fac cu cheltuiala şi sub controlul statului: muncise o vreme ... la săparea şanţurilor pentru conducte şi la alte lucrări publice în Raionul 1 Mai. CĂRT.; lucrare edilitară, proiect executat în vederea creării unui mediu salubru în marile aglomeraţii urbane; 10. realizare, înfăptuire: poftind să cunoască ce fel de lucrare a săvîrşit Sindipa filozoful. SAD.; 11. (fig.) uneltire, lucrătură. [V. lucra]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Propune definiţie
Raportează o problemă
