Rezultatele cautarii pentru "Ajutor"
AJUTOR
A fi de ajutor/a veni Sursa: Dicţionar de expresii și locuţiuni româneștiajutór
s.m., pl. ajutóri Sursa: Marele dicţionar ortografic al limbii româneajutór , ajutoare
n. 1. sprijin, susţinere (în muncă sau în împrejurări grele): cheamă în ajutor pe turci; a fi de ajutor, a fi de folos (cuiva); a(-i) veni cuiva în (sau întru) ajutor, v. veni; a da (a cere, a pune) o mînă de ajutor, a da (a cere, a pune) sprijin: dădeam o mînă de ajutor la inventarierea şi descrierea bogatei colecţii. GHEŢIE; 2. persoană care ajută pe alta într-o activitate (subordonîndu-i-se): îi trebuie două ajutoare pentru a muta piatra; (adj.) intră în casă cu Ana şi cu cele patru femei ajutoare. AG.; 3. intermediu, mijlocire: cu ajutorul experimentului se obţine o progresivă dezmărginire a orizontului empiric. BL.; 4. (spec.) sprijin bănesc: s-au acordat ajutoare sinistraţilor. // m. (pl. ajutori) persoană care ajută pe cineva; adjunct: a cerut şi obţinut destituirea ajutorului de subprefect. EM.; ajutor de primar. // (interj.) strigăt al celui care se află în primejdie; (şi: (înv., pop.) ajutoriu). [Lat. adjutorium, adjutor, -is; cf. fr. adjoint]. Sursa: Marele dicţionar universal al limbii române (ed. 4)
Sinonime
ocrotire, sprijin">sprijin, protecţie
2. s. reazem, sprijin">sprijin, sprijin">sprijinitor
3. interj. săriţi
Propune definiţie
Raportează o problemă
